Biografie

Mac Constantinescu, pseudonimul artistic al lui Mihail Filip, s-a născut în 1900 la Charlottenburg, Germania, și a decedat în 1979 la București. A urmat o pregătire artistică riguroasă, începând cu studiile la Școala de Arte Frumoase din București, unde și-a dezvoltat abilitățile în sculptură și grafică. Ulterior, și-a continuat formarea la prestigioasele instituții pariziene École des Beaux-Arts și École du Louvre, completând studiile cu un curs de istoria artelor la Sorbona. A acumulat experiență practică la manufacturile de porțelan din Sèvres, ceea ce i-a influențat abordarea detaliată și rafinată în artele decorative.

Cariera sa artistică s-a desfășurat pe multiple planuri, de la sculptură monumentală și decorativă până la ilustrații literare și design de costume. A fost profesor la Facultatea de Belle Arte și la cea de Arhitectură din București, contribuind la formarea generațiilor de artiști români. În 1926, s-a căsătorit cu balerina Floria Capsali, o colaborare care a dus la realizarea unor proiecte comune în domeniul spectacolului, precum decorurile și costumele pentru baletul „Nuntă în Carpați” de Paul Constantinescu.

Opera sa sculpturală include lucrări de referință, precum basoreliefurile „Eliberarea unui sclav în fața magistraților din Forul roman” și „Justinian înconjurat de magistrați”, amplasate la Palatul Facultății de Drept din București. A realizat, de asemenea, fațada Facultății de Drept, Pavilionul Expoziției românești de la New York și mozaicurile Fântânii Zodiac din București, în colaborare cu Dorin Pavel și August Schmeidegen. Unul dintre proiectele sale emblematic, Fântâna arteziană din Piața Teatrului din Târgu-Mureș, a fost demolată în 2009, dar a rămas un simbol al contribuției sale la patrimoniul arhitectural românesc.

În 1937, a realizat două panouri decorative monumentale pentru Palatul Ministerului de Externe (actualul Palatul Victoria), lucrări în marmură de Carrara care ilustrau teme alegorice precum agricultura, comerțul, cultura și istoria. Din păcate, aceste lucrări au fost distruse în bombardamentele din 1944 și nu au mai fost refăcute. Tot în această perioadă, a contribuit la decorarea Arcului de Triumf din București și a imobilului UGIR, unde a sculptat șase basoreliefuri mari în stilul artei fasciste, glorificând munca fizică.

În plan grafic, Mac Constantinescu s-a remarcat prin ilustrațiile pentru ediția românească a „Divinei Comedii” de Dante Alighieri, tradusă de Alexandru Marcu, precum și pentru volumele „Capra neagră” de Emanoil Bucuța și „Leagăn de îngeri” de Matei Alexandrescu. A fost, de asemenea, membru al comitetului de redacție al revistei „Simetria”, înființată de Matila Ghyka.

Pe parcursul carierei, a participat la numeroase expoziții naționale și internaționale. Debutul său la București a avut loc în 1929, la Salonul Oficial de Desen și Gravură, iar ulterior a expus la Salonul Umoriștilor, expozițiile Tinerimii Artistice și ale Grupului Nostru. În 1935, a organizat o expoziție personală la Sala Mozart din București, urmată de participarea la Expoziția Internațională de la Bruxelles. Doi ani mai târziu, a avut o expoziție personală la Sala Dalles și a fost premiat la Expoziția Internațională de la Paris, recunoaștere care i-a consolidat prestigiul internațional.

Stilul său artistic se caracterizează printr-o abordare echilibrată, evitând efectele vizuale exagerate și preferând o stilizare conștientă. În bronz, s-a remarcat în special în statuaria mică, unde a reușit să transmită expresivitate și profunzime fără a încărca lucrările cu detalii nesemnificative. Opera sa rămâne un exemplu de sinteză între tradiția clasică și inovația modernă, reflectând diversitatea preocupărilor sale artistice și contribuția semnificativă la patrimoniul cultural românesc.

Studii

  • fără date precise, Școala de arte frumoase din București
  • fără date precise, École des Beaux-Arts, Paris
  • fără date precise, École du Louvre, Paris
  • fără date precise, Curs de istoria artelor la Sorbona
  • fără date precise, Lucrări practice la manufacturile de porțelan din Sèvres

Premii și distincții

  • 1937, Premiu la Expoziția Internațională de la Paris

Naționalitate

România

Stiluri

Artă decorativă, Design de costume și decoruri, Grafică, Sculptură

Teme

Sculptură monumentală și decorativă, teme istorice și alegorice, arte decorative, ilustrații literare și gravuri, stilizare clasică și influențe moderne

Constantinescu Mac (Mihail Filip) a marcat scena artistică românească prin expoziții personale și colective, desfășurate în București, Iași și alte centre culturale. Lucrările sale, caracterizate prin expresivitate și cromatică vibrantă, au explorat teme precum peisajul urban, natura și portretul, reflectând influențe postimpresioniste și moderne. Expozițiile sale au adus un suflu inovator, consolidându-i reputația de artist versatil și profund.

  • 1929

    Salonul Oficial de Desen și Gravură, București

  • 1935

    Expoziție personală, Sala Mozart, București

  • 1935

    Expoziția Internațională, Bruxelles

  • 1937

    Expoziție personală, Sala Dalles, București

  • 1937

    Expoziția Internațională, Paris