10 indicatori ai pieței românești de artă în 2022 – o analiza ARTMARK

Piața românească de artă a urmat un trend ascendent și în 2022, fiind
modelată de noile trenduri, de interesul sporit pentru arta contemporană, de
apariția unor noi generații de colecționari orientați către investibilitate și
randament, de accesibilitatea canalelor online de participare la tranzacții cu artă,
dar și de frecvența proiectelor culturale expoziționale meritorii. Evoluția pieței
românești de artă a fost definită de 3 „mai mult”-uri: mai multe licitații de artă, mai
multe tematici (noi) de licitație, mai mulți cumpărători (tineri).
Consultă mai jos 10 indicatori care au definit piața noastră de artă în 2022:

Ce am făcut interesant în 2022

Cu 50 de licitații, un total al adjudecărilor în licitații de cca. 10,8 milioane euro și o rată
medie de adjudecare de 72%, a fost un an intens (cu 16% mai multe licitații decât în
2021 și cu 21% mai multe licitații decât în 2020) și divers în tematici (28 de tematici,
inclusiv câteva noi), cu numeroase recorduri de autor și accent pe dezvoltare (atât
teritorială – noi jurisdicții, cât și operațională – noi funcțiuni de licitație).

Extindere în Bulgaria și Croația

În perioada aprilie-noiembrie 2022 Artmark s-a extins în două jurisdicții europene,
Bulgaria și Croația, deschizând în Sofia și Zagreb două case de licitație ce poartă
numele brandului românesc Artmark. Primele licitații locale de artă sunt programate

pentru primăvara-vara anului 2023 (și le așteptăm cu nerăbdare!).

Mai mulți participanți online

A sporit în 2022, față de 2021, cu 14% numărul participanților online unici la licitațiile
organizate de A10 by Artmark (respectiv a crescut cu aprox. 25% rata deschiderii de
noi conturi online în vederea participării la licitații de artă plastică). Ceea ce nu
înseamnă că ridicarea restricțiilor pandemice nu a reînceput să aducă, treptat, în
sălile offline de licitație, doritori de participare fizică la licitație (ori pur și simplu
iubitori de artă curioși cum se desfășoară o licitație de artă cu sală).
Artmark sediul informației cu privire la arta românească

Cu un trafic de peste un milion de vizitatori unici în 2022, în creștere cu 35% față de
anul precedent, artmark.ro își menține și crește statutul de principală platformă de
promovare a patrimoniului artistic național, precum și de mercurial oficial al pieței
românești de artă. De asemenea, contul de Facebook al casei de licitații a atins o
audiență globală de peste patru sute de mii de utilizatori în 2022 și a cunoscut o
creștere de 40% a traficului pe contul de Instagram. Contul de TikTok A10 by Artmark
deschis în luna octombrie a atins un milion de vizualizări în ultimele trei luni ale

anului.

Artmark Live 2.0

În iulie 2022 platforma Artmark Live 2.0 a modernizat și înlocuit platforma inițială de
participare online la licitații (lansată în urmă cu mai bine de zece ani, în 2011, când a
reprezentat prima platformă de participare online la licitații din Europa – produsă de
compania românească de software Art Games). Înglobând ultimele inovații
tehnologice, noua platformă 2.0 asigură confidențialitatea 100% a datelor de licitație
transferate între utilizatori și licitator, de tip „end-to-end encryption”; totodată,
platforma oferă un mediu mai intuitiv pentru utilizatori, precum și funcțiuni noi de

customizare în beneficiul fiecărui utilizator.

Participanți la licitație din 32 de țări

O mare diversitate de artă și obiecte de colecție, multe dintre ele cu vocație de
circulație internațională, a atras participanți din multe alte jurisdicții și culturi din
afara României (fără a lua în calcul participanții fizic ori telefonici, ci doar pe cei
online): Africa de Sud, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Marea Britanie, Bulgaria,
Canada, Cehia, China, Cipru, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Israel,
Italia, Mexic, Monaco, Olanda, Polonia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Spania, Statele

Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

Vânzări de top în 2022

Și pentru că ne plac topurile, iată câteva dintre vânzările anului 2022, unele dintre ele
cele mai semnificative ale anului, iar altele recorduri absolute, organizate pe tematici,
precum: 1. Pictură românească de patrimoniu: Nicolae Grigorescu – „Ciobănaș/Pe
Bucegi” – 196 mii euro; 2. Artă contemporană: Ștefan Câlția – „Lumea ca teatru” – 75
mii euro; 3. Rarități tehnice: O mașină de criptat Enigma, folosită de Germania
nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial, model K – 95 mii euro; 4. Mașini
de colecție: Ford Mustang GT Fastback din 1967 – 70 mii euro; 5. Băuturi de colecție:
O sticlă de whisky Springbank 50, din 1919, îmbuteliat în 1969 – 12 mii euro; 6. Carte
rară și bibliofilie: Hrisov de împroprietărire emis de voievodul Alexandru cel Bun în
1412 – 31 mii euro; 7. Orologerie: Un ceas Rolex Daytona bărbătesc, din aur, decorat cu
diamante, din 2016 – 45 mii euro; 8. Piese istorice: Un ceas cu lanț, din aur decorat cu
diamante și emailuri, realizat de Paul Telge pentru Regina Elisabeta a României, în
1886 – 33 mii euro; 9. Numismatică: O monedă din aur de 100 de lei din 1922 – 12 mii
euro; 10. Artă sacră: O icoană românească pe lemn, reprezentând „Răstignirea
Domnului”, din epoca lui Neagoe Basarab (începutul sec. XVI) – 12 mii euro.

Cerere în creștere pentru arta contemporană românească

Cei mai căutați artiști contemporani în cursul lui 2022 au fost, în ordinea valorii totale
de tranzacționare prin A10: Ștefan Câlția (311 mii euro), Ion Țuculescu (295 mii euro),
Corneliu Baba (200 mii euro), Sabin Bălașa (196 mii euro), Felix Aftene (163 mii euro),
George Mazilu (161 mii euro), Constantin Piliuță (158 mii euro), Alexandru Ciucurencu
(142 mii euro), Adrian Ghenie (114 mii euro), Marcel Guguianu (103 mii euro). Accent
ce se petrece, remarcăm, în paralel cu reducerea vârstei medii a adjudecatarilor, de
la 48 de ani (2021) la 46 de ani (2022), precum și în paralel cu consolidarea treptată a
segmentului de participanți având vârste cuprinse între 20-35 ani (care a reprezentat

14,27% din totalul adjudecatarilor unici din 2022).

Tematici noi

2022 a fost anul introducerii a două tematici noi de licitație: „Arta Azi”, dedicată
segmentului de artă recentă, supracontemporanei și noilor trenduri (cu două licitații,
în februarie și septembrie), precum și artei digitale (cu o licitație dedicată exclusiv
„nft-urilor”, în februarie 2022); poate nu ar fi lipsit de interes să subliniem, chiar și în
acest cadru restrâns de raportare, proaspăta introducere, în 2022, la cota pieței de
artă românească, a multor artiști tineri și foarte tineri, de segmentul cărora piața
devine treptat interesată: Marc (n. 1999), Silviu Preda (n. 1997), Adrian Piorescu (n.
1997) etc. 2022 a fost totodată anul funcționalizării tematicii de numismatică (căreia i-
au fost dedicate 3 licitații), precum și a tematicii de hărți vechi (2 licitații) – tematici
pretențioase, bine profesionalizate de colecționari erudiți, de nișă.

Fapte Bune

Cu 4 licitații caritabile în 2022 – „Help Autism”, „OvidiuRo", proiectul „Auzim cu
sufletul” al Clubului Rotary Pipera, dar mai ales licitația „tuturor cauzelor caritabile”
care este „Licitația de Fapte Bune 2022”, concept caritabil aflat la a doua ediție, A10
continuă să mulțumească și exprime recunoștința față de sponsorii săi și ai cauzelor
caritabile promovate prin platforma Artmark. Licitația de Fapte Bune 2022 a colectat
aproximativ 200.000 de euro, ce urmează a reveni celor 10 proiecte caritabile
promovate – proiectul de reducere a abandonului școlar susținut de Crucea Roșie
România, proiectul SOS Satele Copiilor, proiectele Fundației pentru Inovații Sociale
„Regina Maria”, proiectul „Inimi Sănătoase pentru Copii” al Fundației Polisano etc.

Ce trenduri vedem în următorii ani

Întotdeauna un pariu dificil pentru o piață emergentă, cum este cea românească de
artă! Ne așteptăm la fortificarea numelor mari, muzeale, între cotația cărora și cea a
următorului eșalon treptat să crească ecartul, la creșterea și diversificarea interesului
pentru arta contemporană românească, la consolidarea și profesionalizarea piețelor
de nișă precum cea de artă religioasă importantă, de numismatică, de mașini de
colecție, de artă tradițională românească – dar și la o evoluție și restructurare
graduală a pieței românești de artă – către online, către mai multă transparență în

tranzacții și garanții, către servicii integrate.