Gitlan Ion

BALTA IALOMITEI FOTO ION GITLANION GÎTLAN
Născut în 1946 – Cernavodă
Expoziții personale:
1986 – Salonul de artă al Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu – Bucureşti
1987 – Casa de Cultură ”Friedrich Schiller” – București
1991 – ”Printemps a Paris” – Paris (arrondissement 12)
2011 – ”Nostalgie” – Muzeul Municipiului București – Palatul Şuţu.
2012 – ”Dialoguri vizuale” – Muzeul Municipiului București – Palatul Şuţu.
2012 – „Sunetul culorii” – galeria J.L.Calderon
2013 – „Repere spirituale” – Corbii de Piatră – Argeș
2014 – ”Antiteze” – Muzeul de Artă al Palatului Cotroceni
2016 – ”Reflexii” – ARCUB – Galeriile Gabroveni
2017 -” Anotimpuri personale – 4 anotimpuri, 3 generații” – Teatrul Național București

Casa Corbii de Piatra

Expoziții de grup:
1988 – Salonul Național ”Virtuți Plastice Românești” – Constanța – Muzeul de artă
1989 – Salonul ”Lucian Grigorescu” – Medgidia
2002 – 2006 ”Galeria ART POINT” București – expoziții personale și de grup alături de Ion Murariu, Liviu Nedelcu, Bârză Florin, Paul Constantin, Angela Tomasselli, Cornelia Victoria Dedu, Ion Achiţenie, Ion Grigore, Daniel Crăciun,  Crăiţă Mândră, Ion Drăguşin, Ion Botezatu, Maria Brâncuşi, Jan Albu, Matei Enric şi mulţi alţii.
2012  – „Dezgheţul”  galeria Art-Concept Atelier
2017 – ”Vibrații de culoare” – Palatul Mogoșoaia
2018 – ”Consonanțe autumnale” – Palatul Parlamentului – Sala Brâncuși
2019 – ”Generații” – Teatrul Național București
CENTRUL VECHI

Critică:
”După douăzecişicinci de ani de când i-am vernisat prima expoziţie domnului Ion Gîtlan, iată că avem surpriza să vedem iarăşi, în urma unei campanii de atelier, atelier care ar părea mai curând să se extindă în penel, peisajul având şi această exigenţă şi de fapt această calitate, de a fi scos afară din atelier .
Ion Gîtlan a rămas fidel peisajului şi într-un fel, această legătură cu natura îi permite o dublă relaţie cu realitatea, pe de-o parte aceea senzorială, în care informaţia care vine din afară, din lumea exterioară, este cea care predispune la creaţie şi, în acelaşi sens susţine, cu modelele sale, cu morfologiile sale, şi chiar cu anumite scheme sintactice, procesul creaţiei. Dar mai este o dimensiune pe care peisajul întotdeauna o pune în joc, şi anume zona mnezică şi afectivă, pentru că o dominantă a lucrărilor lui Ion Gîtlan din această perioadă este, pe lângă diversitatea şi această senzuală bucurie de a fi în peisaj, şi o undă de melancolie. Sunt peisaje pe care le-a mai pictat, peisaje prin care a trecut în viaţă, sunt repere ale acestei existenţe care este şi epică, este plină de evenimente, de altfel viaţa tuturor celor care suntem din această generaţie a trecut printr-o serie de evenimente, dar nu aceste evenimente dramatice, dure, care creează iluzii şi deziluzii sunt cele care au condus în realitate creaţia sa, ci această reverie, această încercare de a izola toate aceste dimensiuni ale existenţei sociale şi politice în regăsirea unei realităţi exterioare căreia îi aparţine mai profund.”
prof. univ. dr. Alexandra Titu – 2014

CURTEA CU VISINI
”Pictorul Ion Gîtlan este un sentimental al observaţiei directe . El vede peisajele şi este atât de atras de ele încât nu se poate desprinde până când nu vine în atelierul lui şi le redă pe pânză. Genul artistic pe care îl abordează este de mare sensibilitate şi de mare fineţe.
Ceea ce face Ion Gîtlan cu peisajele sale este o recreare a unor sentimente născute din peisaje care sunt aproape comune, pe care aproape că le-am trece cu vederea foarte uşor dacă nu am fi într-o stare specifică creaţiei. Sunt peisaje din centrul vechi al Bucureştiului, peisaje de iarnă, cele mai multe, tablouri extrem de puternice. A se vedea că nu este un viscol în peisajele de iarnă, ci se simte o mângâiere a apropierii de iarnă.”
Dr. Marius Tița – 2012
DAMAROAIA

” În pictură, Ion Gîtlan se afirmă prin grija acordată vizibilului. În perioada contemporană, atitudinea sa este extrem de interesantă pentru că, înainte de toate, înseamnă conservarea realității vizibile și, în descifrarea acestui vizibi, al peisajului în primul rând, Ion Gîtlan s-a preocupat de perfecționarea mijloacelor.”
Prof. univ. dr. Constantin Prut – 2008
farul Sulina
”Plecând de la observarea atentă a realităţii, Ion Gîtlan este preocupat de o anumită „fidelitate” faţă de model, dar mai cu seamă faţă de o anumită  „stare” pe care obiectele şi peisajele o fac sensibilă.
Fără a accentua autoexpresia, fără a deforma realitatea sub presiunea propriei afectivităţi, el rămâne un liric – discret disimulat sub o aparenţă de detaşare.
Desenul este ferm, uneori excesiv exact, dar, în spaţiul delimitat riguros de obiecte, definit prin procedeele traditionale ale perspectivei, vibrează lumina modulată cu sensibilitate, şi, uneori, carnalitatea obiectelor, încât textura luminii, fluiditatea apei sunt prilejul unei libertăţi a pensulei, a unei mişcări abia perceptibile a tuşei. Fără a spulbera conturul lucrurilor, mişcarea aceasta internă a materiei adaugă imaginilor o dimensiune a participării, relevă comunicarea dintre pictor şi fragmentul de natură transpus în imagine.”

Prof. univ. dr. Alexandra Titu – 1991
LA ȚARĂ
Ion Gîtlan este un pictor al armoniilor; constănţean fiind, nostalgia “valului“ natal prinde culoarea peisajului marin şi, legat desigur şi de alte tematici, îşi aduce mesajul artistic. Cu o robusteţe cromatică într-o peisagistică documentară, artistul ne arată Braşovul, Mediaşul, Sibiul şi superbe imagini din Sulina. Prezenţa florilor excelează. Atmosfera tabloului “ Peisaj de toamnă“ îşi invită privitorul la o călătorie în Muzeul Satului – ca legământ de vatră.

Margareta Costa – Săptămâna culturală septembrie 1988

MEDIAS 2
Cele douăzecişipatru de lucrări, prezentate de această dată, atestă vocaţia de peisagist a artistului care receptează într-o manieră sensibilă impactul, de formă şi culoare, al mediului ambient. Un mediu care evoluează între decorurile calme ale Deltei şi o serie de cadre clasice – vase cu flori de câmp, peşti, naturi statice. Un desen precis, o tuşe sensibilă şi un – presupus – dialog interior al privitorului cu subiectul determină ca vizionarea acestei expoziţii să se transforme într-un autentic act de cultură, ceea ce, desigur, nu este puţin.
Andronic Octavian – noiembrie 1987                     – Casa de Cultură ”Friedrich Schiller” – București

MEDIAS
Tablourile expuse de Ion Gîtlan  în salonul de artă al Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu din Bucureşti sunt expresia unei iubiri imense faţă de frumuseţea lumii care ne înconjoară; el construieşte un univers curat, de o armonie clară şi seducătoare. Florile, casele, plajele mării sau bărcile de pescari sunt înconjurate de o lumină prietenoasă care ni le apropie şi ne fac să le cunoaştem mai bine. Totul este descris cu minuţiozitate, cu grija ca fiecare detaliu să fie semnificativ. Eşti captivat de măiestria pictorului care a făcut să se nască pe pânză imagini familiare, nouă tuturor, şi a ştiut să le învăluie într-o aureolă de nobleţe care le dă un aer special, aerul evadării din cotidian, al atingerii eternului prin intermediul artei.
Victor Rădulescu – Revista Flacăra 1986

MEDIAȘ 3 OLANESTI PORTUL TULCEA SIBIU Sighisoara strada principala SIGHIȘOARA STR SFORII BRASOV STRADA COVACI STRADA SFORII BRASOV Sulina Casa de pescar SULINA trei lotci Troita