HOLBAN Eugen

1. Eugen Hoban, Fotografia artistului (2)3. Eugen Holban, Compozitie I

HOLBAN, Eugen – pictor. S-a născut la 26 iulie 1935, la Vâlcele, judeţul Buzău. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia artă monumentală, clasa profesorului Costin Ioanid (1967). Este membru al U.A.P., secţia pictură, din 1996.

2. Eugen Hoban - Reflexe (Acuarela)A debutat la Galaţi, în expoziţia interjudeţeană din septembrie-octombrie 1968, şi de atunci participă la Saloanele Filialei U.A.P. din acest oraş şi la alte manifestări de grup sau colective ale acesteia. Expoziţii personale : Galaţi, Galeriile de Artă „Nicolae Mantu” (1970; 2012).

4. Eugen Holban, Compozitie IIParticipări la expoziţii naţionale şi de grup: 1972, Galaţi, Bacău, Tg. Ocna; 1973, „Promoţia 1967”, ediţia I, Bacău, Tg. Ocna; 1976, „Promoţia 1967”, ediţia a II-a, Suceava; 1991, „Salonul moldovenilor”, Galaţi; 1993, Bienala de grafică, Bucureşti; 1993, 1994, „Salonul moldovenilor”, Bacău; Salonul naţional de grafică, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; 2007, „Sacru şi profan”, Galeriile de Artă „N. N. Tonitza”, Bârlad; 2015, „Mozaic plastic – Artiști etnici italieni și invitații lor, Palatul Parlamentului, București; 2017, „Artiști plastici gălățeni”, Galeria de Artă „Ion Andreescu”, Buzău. Participari la tabere de creaţie: „Acuarela”, Argamum-Celic Dere, Tulcea (2008). Distincţii: Premiul Filialei Galaţi a U. A. P. R. pentru întreaga activitate (2016). A publicat, împreună cu soţia sa, pictoriţa Angela Tomaselli, albumul „Arta populară din judeţul Galaţi” (1974, Comitetul de Cultură şi Artă al Judeţului Galaţi). Ulterior, a întreprins o amplă cercetare a etnografiei din Moldova de Jos, publicând articole în revistele „Datini şi sinteze”, „Mioriţa”, „Şcoala gălăţeană”, „Akademia”, „Dunărea de Jos”, „Antares”, „Porto-Franco”, „Axis Li9bri” etc.

5. Eugen Holban, Marul discordieiAceste preocupări de a cunoaşte şi a face şi altora cunoscute valorile artei româneşti din această zonă etnofolclorică nu au rămas fără ecou în creaţia sa picturală, „spiritul modern al tablourilor lui Eugen Holban, subliniază Paul Petrescu în cartea sa „Arcade în timp” (Editura Eminescu, Bucureşti, 1983), hrănindu-se fără îndoială şi din rafinamentul şi din stilizarea dusă uneori până la abstractizare a covoarelor moldoveneşti”.

6. Eugen Holban, Muntele sacru
Creaţia sa a pendulat între temele de inspiraţie folclorică şi compoziţia abstractă. Un timp, citatul folcloric a fost pregnant şi lucrul acesta este foarte vizibil în tablouri precum „Festival folcloric gălăţean”, „Legendă”, „Baladă”, „Sărbătoarea recoltei”, „Grup de femei”, „Sărbătoare la Roşcani” ş.a. În „Baladă”, tablou pictat în ulei pe carton, într-o dominantă de griuri, pe lângă motive ca pomul vieţii, calul şi călăreţul, păpuşi stilizate, rombul în cârlige, pictorul aduce în prim-plan şi imaginea abia conturată a Cavalerilor Danubieni. Personajele din „Grup de femei” alcătuiesc o compoziţie monumentală, fiind aşezate în pagină într-o formă de piramidă.

7. Eugen Holban, MelancolieBroboadele mari, care reţin insistent atenţia pictorului, îi dau posibilitatea folosirii unor motive decorative specifice artei populare. În alte lucrări ca „Primăvară”, „Dimineţi”, „Germinaţie”, „Mirabila sămânţă”, „Solstiţiu”, „Plăsmuiri interastrale” sau cele din ciclul „Jocuri secunde” formele sunt abstractizate, doar ritmul de desfăşurare a acestora şi masele cromatice sugerează ideea cuprinsă în titlu. La fel procedează artistul şi în „Întâmplare cu Erinii”, lucrare în care pictorul reuşeşte să sugereze ingenios dezlănţuirea unei furtuni, graţie acordurilor de negru, galben, roz şi albastru, culori aşezate cu virtuozitate în straturi transparente, de mare rafinament. În ultimii ani, Eugen Holban a expus mai ales lucrări realizate în tehnica pastelului („Vremea cuibăritului”, „Marţaloi şi Joimăriţa”, „Nelinişte III, IV”, „Linişte”, „Danubiu” ş.a.). Sunt structuri abstracte, aflate în zodia poeticului. Influenţa artei populare abia mai poate fi sesizată în subtilităţile şi rafinamentele cromatice, în acordurile surdinizate de griuri, în atmosfera de nobilă spiritualitate pe care o creează.

8. Eugen Holban, Un basm se infiripa
Bibl.: Paul Petrescu, Arcade în timp, Editura Eminescu, Bucureşti, 1983; Corneliu Stoica, Artişti plastici de la Dunărea de Jos, Editura Alma, Galaţi, 1999; Valentin Ciucă, Un secol de arte frumoase în Moldova, Editura Art XXI, Iaşi, 2009; Valentin Ciucă, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010, Editura Art XXI, Iaşi, 2011; Corneliu Stoica, Popasuri ale privirii, Editura „Sinteze”, Galaţi, 2013; Corneliu Stoica, Dicționarul artiștilor plastici gălățeni”, Editura Axis Libri, Galați, 2013;  Eugen Holban, „Pentru mine, arta țesăturilor era mai apropiată de pictura monumentală”, interviu în vol. Corneliu Stoica, Fețele Imaginii, Editura „Sinteze”, Galați, 2016, pag. 284 – 311.

Corneliu STOICA9. Eugen Holban, Zbor II 10. Eugen Holban, Urme draco-dacice, u.p., 68x50 cm 11. Eugen Holban, Zburatorul, tapiserie, 200x 150 cm 12. Eugen Holban, Balada 13. Eugen Holban, Compozitie I 16. Eugen Holban, Noaptea lupului 17. Eugen Holban - Compozitie