Adrian GRECU
Web: www.agrecu.ro
Născut în 6 ianuarie 1969 la Cluj-Napoca, România

E-mail: agrecu@gmail.com
Studii:
1996 – Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca, profil ceramică-sticlă-metal
1997 – Studii aprofundate: Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca
1995 – C.E.P (Civic Education Project) – curs de Artă Contemporană
1992 – Facultatea de Fizică, Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj
Activitate
2002 –  prezent – artist vizual, designer
2000 – 2002 – asistent Universitatea de Artă şi Design, Cluj, Secţia Foto – Video
1997 – 2000 – profesor artă
Expoziţii personale:
2009  – “Galeria Veche”, Cluj-Napoca (proiecte 3D, sticlă & neon)
1999  -“Galeria Veche”, Cluj-Napoca (computer art)
1998  -“Galeria Căminul Artei”, Bucureşti (sculptura sticlă & neon)
1997  -“Galeria Veche”, Cluj-Napoca (sculptura sticlă & neon)
1996  – Galeria “Pantheon”, Cluj-Napoca (sculptura sticlă & neon)
Expoziţii colective:
2015, 2013  – Expozitia UAP, Muzeul de Artă, Cluj, Cluj (catalogue)
2012 – “Salon pe balcon”, Muzeul de Artă, Cluj
2006 – Expoziţia de ceramică şi sticlă, Muzeul de Artă, Cluj
– Galeria Kore – Cluj-Napoca, sticlă & neon
– Galeria Veche – Cluj-Napoca, “Expoziţia Interart
– “Expoziţia artiştilor români”- Koga City Museum – Japonia
2003: – Expoziţia Internaţională de Ex Libris, Stedelijke Musea, Sint Niklaas, Belgia
2001: – Festivalul Internaţional de Grafică, “Oulim The Great Harmony”, Seul, Korea
– Expoziţia Internaţională de Ex Libris, Gliwicze, Polonia
– Bienala Internaţională de Grafică mică, Muzeul de Artă, Cluj
– Festivalul Internaţional de Grafică, Kanagawa, Japonia
2000 – Expoziţia “Identităţi”, Sala Brâncuşi, Clădirea Parlamentului, Bucureşti
– Festivalul Internaţional de Grafică, Cheju, Korea
1999 – Expoziţia de Artă Decorativă Românească, Veneţia, Italia
– Bienala Internaţională de Grafica mică, Muzeul de Artă, Cluj
1997 – Expoziţia Internaţională “Nesse Bition”, Osaka, Japonia
– Bienala Internaţională de ceramică – sticlă – metal, “Artele Focului”, Galeria Etaj 3\4, Bucureşti
1996 – Expoziţia Aniversară “Academia 70”, “Galeria Mare” (U.A.P.)
– Expoziţia de design, “Galeria Mare” (U.A.P.)
1995 – Expoziţia Secţiei de ceramică – sticlă, Muzeul Naţional de Artă  Cluj
1991, 1993 – Expoziţiile Judeţene de grafică, “Galeria Mare” (U.A.P.), Cluj
Articole în presă despre expoziţii:
“Tribuna” nr.37\\1996, “Stirea” 25 iunie  1997 Szabadsag”12 iunie 1997
Cotidianul naţional “România Liberă” februarie 1998, Dreptatea nr 175\1998 “Naţiunea” 6-12 februarie1998, “Privirea” 27 ianuarie 3 februarie 1998,”2000 Plus” nr. 5\\1998, revista naţională de cultură “Contemporanul”22 ianuarie 1998, “Monitorul” 5 noiembrie 1999, “Adevărul de Cluj” 3 noiembrie 1999, “Szabadsag” 4 noiembrie 1999, “Transilvania Jurnal” 4 noiembrie 1999, “Mesagerul Transilvan” 3 noiembrie 1999,”Informaţia de Cluj” 6-12 Noiembrie 1999
Ilustraţii în revistele de cultură:
“Diaspora” nr. 46-47\2016, “Tribuna”  nr. 305 \2015, nr.161. 16-31 may \2009, nr.37\1996 ,Echinox” nr.6\\1988, “Napoca Universitară” 1988, “Patria” nr. 2,3,6,7,8,9,14\\1990, “Contemporanul” 22 ianuarie 1998, “Artelier” nr 2\\1998, “Vatra” nr. 4\\1999.
Premii
– 1st prize: The New Energy Paradigm Shift 2012 Art Show (http://coldfusionnow.org/their-banner-is-excelsior/)

“Lucrările personale de artă digitală sunt rezultatul unui <<laborator>> de experimentare a noilor tehnologii, de exprimare a sensibilităţii şi a conceptelor plastice acumulate de-a lungul timpului pe baza experienţei de sculptor în sticlă dar şi de grafic şi web designer. Lucrările sunt o expresie figurativă a “elanului vital” (..). Fiecare formă introdusă în compoziţii, personaj sau elemente grafice poartă o amprentă personală, reprezintă un semn, dincolo de imagine. Cercul, pătratul, triunghiul, poziţionarea personajului în aceste forme oferă caracterul simbolic al lucrărilor. Personajele, prin atitudinile lor, afişează o anumită dinamică o stare încărcată de vitalitate, de energie în stare latentă sau dezlănţuită.” – Adrian Grecu, Tribuna, nr. 305 \2015
___________________________________________________________________________

Adrian Grecu si frumusetea regularitatii
de Livia Stoenescu, “Romania Libera”, 7 februarie 1998
Faptul esential al sculpturii sale, punctul de plecare si de revenire al efluviilor imaginatiei este expresia formala pentru care a optat. Registrul lui Adrian Grecu, compus din figuri geometrice regulate: triunghi preponderent, cub, piramida, s.a. deci din cele mai simple si mai neindoielnice exemple de frumusete. Armonizarea lor, in constructii chiar elaborate uneori, genereaza un tip special de frumusete a plasticii acestui artist, frumusetea regularitatii. Uzand de forme elementare, cu intruchipari ale ideilor, arta lui Adrian Grecu dobandeste si o puternica incarcatura conceptuala: ea nu mai place atragand prin jocul liber al imaginatiei, ci rezonand cu ideile de bine si moral ale intelectului colectiv.
Cu un registru formal de asemenea profunzime, Adrian Grecu s-a oprit asupra sticlei, alegand-o ca materie a modelajelor sale. (..) Recursul la acest tip de modelaj, extrem de expresiv, de viguros, imprima fragilitatii si transparentelor sticlei tocmai acea forta, acea adancime, pe care decorativismul nu i-o putea valorifica. (..) Un alt element de substanta il constituie efectul luministic, rolul luminii ca element sculptural. Adrian Grecu foloseste tuburi flexibile de neon pentru a completa, uneori, configuratia speciala a unor constructii. (..) Banda ondulata de neon vine doar ca unitate distincta, sa completeze efectul de transparenta a sticlei, alaturand lumina ei artificiala stralucirii firesti a materialului. Doua lumi se suprapun aici, a efectelor cautate si a naturalului, ambele servind un registru pur formal, al unitatilor conceptuale. Adrian Grecu a castigat batalia cu un material, impunandu-l de acum altfel in cadrul sculpturii contemporane.
——————————————————————————
Expoziţia „Posibile proiecte pentru Cluj”
Meditaţii asupra civismului cultural
de Livius George Ilea
Tribuna, nr.161. 16-31 mai 2009
Nevoia de reinserare în contemporaneitatea culturală europeană, de umanizare a realului prin recursul la dimensiunile fizice umane, necesitatea redefinirii profilului cultural specific spiritului locului – sunt câteva dintre mizele majore vizate de artist în demersul său tranşant. Materiile, mijloacele şi canoanele estetice sunt cele ale modernităţii târzii (Late Modern); oţel, sticlă, lumină artificială dirijată se asamblează, conform noilor tehnologii, în compoziţii ambientale în general orientate către abstracţie şi simbol decantat. Proporţiile sunt in acord cu cele ale fiinţei umane, soclul lipseşte cu desăvârşire facilitând „comunicarea directă”, apropierea trecătorului de obiectul estetic detabuizat, astfel, la nivelul percepţiei tactile. Imaginea plastică tinde să fie interactivă, incluzând în „programul ei genetic” dinamica oglindirii elementelor ambientale, cât şi modificările cromatice cauzate de regimul de iluminare diurn/nocturn.
————————————————————
Imperativul sticlei
de Livius George Ilea
Revista Tribuna, nr.37\1996
“Din aceasta ambivalenta de reflexie si refractie, de unghiuri taioase, si de planuri perfect lustruite, de orizontale si verticale, din sisteme axiale si din unduirea tubulara a neoanelor care le inconjoara, din lumina naturala si din cea artificiala, din iluzia cinetica provocata de relatia cu punctul fix isi configureaza Adrian Grecu poemele in sticla. Cu un romantism defrisat de accidentele epicului, cu sobrietatea unor figuri geometrice lipsite de retorica, artistul isi configureaza adevarate “opere de asalt”  indreptate impotriva unei lumi ostile,  antrenand forte si impulsuri energetice bine stapanite. Asimetrii si ruperi de ritm se armonizeaza in centre de greutate ce oscileaza conform jocului luminii. Aceste realitati spirituale, gandite in regim abstract, deschid un amagitor dialog cu un spatiu care trebuie invins, imblanzit cu iluzia permeabilitatii pe care o sugereaza transluciditatea, deturnat prin refractii care induc in eroare, in mediul colorat prin schimbarea proportiilor, pentru a da posibilitatea acestor metafore ascensionale sa-si stabileasca traseul ideatic.”