Reflecţii pe marginea Bienalei de la Veneţia cu Daria Ghiu şi Jean-Lorin Sterian@ Centrul Artelor Vizuale Multimedia (CAV)

imagine ptr discutia despre bienala

Sâmbătă seara, de la ora 19.00, la Centrul Artelor Vizuale Multimedia (CAV) va avea loc o discuţie cu Jean-Lorin Sterian şi Daria Ghiu despre două proiecte recente, reflecţii pe marginea Bienalei de la Veneţia.

În cadrul celei de-a 56-a ediţii a bienalei, Jean-Lorin Sterian a plantat strategic şosete în toate pavilioanele ţărilor participante: „The Parasite Socks Project”.

La sfârşitul anului trecut Daria Ghiu a publicat o sinteză de amploare dedicată participărilor României la Bienala de la Veneţia: „În acest Pavilion se vede artă. România la Bienala de Artă de la Veneţia (1907 – 2015).” Volumul Dariei Ghiu este o micro-istorie a artei româneşti, contextualizată internaţional prin prisma bienalei. Sunt analizate din multiple perspective istoriile complicate ale expozițiilor românești.

„Şosetele au rareori ocazia să vadă lumina soarelui. Îşi duc existenţa în demisolul corpului, strivite între cele două tălpi, a piciorului şi a încălţămintei. Ţesătura lor, în care se regăsesc procente tot mai mici de bumbac, mediază între organic şi anorganic, între interior şi exterior, între privat şi social. Cînd nu sînt purtate, stau ascunse în cutii sau sertare, alături de tovarăşii lor de întuneric, lenjeria de corp. Şosetele de casă sînt găurite, răpănoase, dragi. Fac parte din fiinţa noastră domestică, deşi invazia mărfurilor ieftine ne permite să le aruncăm dupa cîteva purtări. O vizită neaşteptată ne permite să arătăm cine sîntem cu adevărat. Șosetele de ieşit sînt exbiţioniste, deci neinteresante. Ca şosetele să fie văzute e nevoie să dăm jos ceva, să răzuim un prim strat din masca socială. Oamenii descălţaţi sînt mai vulnerabili. Şosetele rupte mă emoţionează. Prin găurile lor putem ajunge mai uşor la ceilalţi. Spre deosebire de alte piese de îmbrăcăminte, nimeni nu-şi aduce aminte de o anumită pereche de şosete pe care a purtat-o într-o anumită perioadă. Nu exista şosete care să ne fi marcat viața. La sfîrşitul unei zile grele, o şoseta este cel puţin la fel de obosită ca noi. În textura ei s-a impregnat toata sleiala corpului. Pentru soarta lor ingrata, au nevoie de o reparaţie, un act simbolic, un echivalent al Mormîntului Soldatului Necunoscut.”Jean-Lorin Sterian

Un eveniment organizat de Valentina Iancu, Lea Rasovszky şi Jean-Lorin Sterian.
https://artsocking.wordpress.com/

JEAN-LORIN STERIAN este scriitor, artist, performer, manager cultural. A făcut studii de antropologie, iar în 2015 a terminat cursurile de master de la CESI, secţiunea Societate. Multimedia. Spectacol. În 2008 a creat lorgean theatre, primul spaţiu performativ şi teatru de apartament din România, despre care a publicat un volum în 2012. Ca performer a debutat în Inerţia pentru Toţi, 2010. În 2012 a realizat primul spectacol solo, Zuzgwang, prezentat în festivalul eXplore. Alte spectacole: MC’96 (2013), Striptease (cu Alice Pons, 2013). Din 2014 a iniţiat festivalul HomeFest. În bienala de la Venetia a performat pentru proiectele An Immaterial Retrospective of the Venice Biennale (2013) şi The Sinthome Score (Dora Garcia, 2015).

DARIA GHIU (n. 1983) a obţinut în 2014 titlul de Doctor al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, cu o cercetare despre istoria Pavilionului României la Bienala de Artă de la Veneţia. Între 2010 şi 2013 a fost bursieră a Institutului SIK-ISEA din Zürich, parte dintr-un proiect european de istorie comparată a unor pavilioane naţionale la Bienala de la Veneţia. Este critic de artă. Din 2006 publică articole şi interviuri în reviste de cultură şi artă. Este colaborator permanent al Artforum.com (Critics’ Picks). Lucrează la Radio România Cultural, unde realizează în prezent emisiunile Cum să ştii că eşti artist? (împreună cu Maria Balabaş) şi Aceasta (nu) este artă. În 2010 a editat volumul 20/22. Douăzeci de ani de texte de Dan Perjovschi. A curatoriat câteva expoziţii, printre care În acest Pavilion se vede artă. România la Veneția. 89 de ani de Bienală la tranzit .ro/București (2013) şi Sights and Sounds: Global Film and Video – Romania, la The Jewish Museum, New York (2014). În prezent realizează o cercetare postdoctorală despre fenomenul reprezentării naţionale, cu o analiză a Trienalei de arte decorative de la Milano.