QUE VIVA PICASSO & Constantin Flondor „Veranda cu flori de zăpadă” @ Muzeul de Artă Cluj-Napoca
QUE VIVA PICASSO
Grafică și ilustrație de carte
30 martie – 1 mai 2016
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 30 martie – 1 mai 2016, expoziţia Que viva Picasso. Grafică și ilustrație de carte, conţinând lucrări şi materiale documentare care îi aparţin colecţionarului Thomas Emmerling.
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 30 martie 2016, de la ora 18:00, în sălile de expoziţii temporare de la etajul Palatului Bánffy, sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 30). Conceptul curatorial elaborat de Thomas Emmerling şi Dan Breaz evidențiază capacitatea specială a lui Pablo Picasso de a aborda într-o manieră originală un număr semnificativ de capodopere, mituri ale artei și teme ale literaturii universale.
Opera grafică a lui Pablo Picasso, suficient de valoroasă pentru a-l include printre marii creatori ai artei universale, a abordat constant şi într-o manieră originală un număr impresionant de subiecte legate de: mitologie, tauromahie, figurile soțiilor și ale amantelor sale, teme erotice, subiecte ale secolului de aur spaniol sau ilustraţii de carte.
Expoziţia care se deschide la Muzeul de Artă Cluj-Napoca acoperă, prin selecția sa, întreaga perioadă 1916-1961, însă pune în valoare mai ales intervalul de la sfârșitul anilor 1950 şi începutul anilor 1960, prin unele dintre cele mai fascinante cicluri ale operei sale grafice: Jean Cocteau. Picasso de 1916-1961, De mémoire d’homme, Don Quixote, Les Menines et la vie, Toros y Toreros, L’espace et la flûte, respectiv afişele Les Menines şi Congres National du mouvement de la Paix.
Ordinea expunerii acestor cicluri oferă o imagine cronologică asupra dezvoltării unei părţi semnificative şi consistente a operei create de artist printr-o continuă diversificare a tehnicilor graficii. Calitatea de excepţie a analizei şi interpretării diverselor teme ale condiţiei umane asigură coeziunea ciclurilor prezentate în această expoziție.
Que viva Picasso! Grafică şi ilustraţie de carte pune în evidență o preocupare aparte în opera lui Pablo Picasso pentru prelucrarea marilor teme ale creaţiei. Această etapă a interpretărilor s-a făcut cunoscută mai ales după mijlocul secolului al XX-lea. În această perioadă asistăm la un moment de apogeu al spiritului analitic și interpretativ al lui Pablo Picasso, care l-a determinat să se angajeze într-o direcție de creație până atunci mai puțin prezentă în opera sa. Între anii 1954 şi 1960, a realizat o serie de lucrări care relecturează subiecte provenite din opere de artă celebre, precum Femei din Algeria (Eugène Delacroix), Las Meninas (Diego Velázquez) şi Déjeuner sur l’herbe (Édouard Manet). Prin noua sa viziune artistică din această perioadă, Pablo Picasso a căutat să reveleze adevăruri existenţiale complementare, dar şi diferite faţă de sursele de inspiraţie.
Expoziţia pune în valoare capacitatea specială a lui Pablo Picasso de a lărgi sfera artistică prin limbajul novator și spiritul critic, care sunt valori fundamentale pentru dezvoltarea artei moderne.
Constantin Flondor
„Veranda cu flori de zăpadă”
Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, prezintă, în perioada 31 martie – 24 aprilie 2016, expoziţia de pictură „Veranda cu flori de zăpadă” a artistului Constantin Flondor.
Vernisajul va avea loc joi, 31 martie 2016, ora 18, în sălile de expoziţii Temporare ale Muzeului de Artă Cluj- Napoca, Piaţa Unirii nr. 30.
Titlul expoziţiei rezumă într-o formă poetică chiar conţinutul său efectiv din punct de tematic: un prim registru, cel pe care publicul îl va parcurge în primele săli de expunere, cuprinde lucrări având „veranda” ca loc al configurărilor picturale. Topos emblematic pentru artist, veranda este spaţiul manifestării unei vitalităţi organice pentru care viţa de vie, simbol christic, este elementul de expresie a aparenţelor fenomenologoice, sesizabile prin simţuri. În culoare, acest conţinut este redat în tonuri puternice, saturate, aplicate cu patimă, cu accente ce pot acredita aparenţa unui expresionism vibrant chiar în lipsa figurii umane.
Al doilea registru, dedicat unor aspecte vizibile doar ochiului minţii, cuprinde reluarea unor cercetări ce au debutat în urmă cu câteva decenii în linia unor preocupări de factură structuralistă, sincrone cu ascensiunea structuralismului în Occidentul Europei.
Orientate către studiul naturii din perspectiva urmăririi unor raporturi numerice şi geometrice ascunse, al sesizării structurilor prime, care guvernează lumea organică şi anorganică, aceste studii sunt reluate acum, focalizând asupra morfologiei fulgului de nea, parte din metamorfoza unuia dintre elementele primordiale, încărcat de vaste semnificaţii, şi anume apa. De data aceasta, tonurile sunt reţinute, cu aparenţa unor medii neutre ce permit structurilor rezultate din cercetare să se manifeste în primul rând sub aspectul unor configuraţii geometrice cu caracter revelator.
Această simultaneitate a registrelor indică coexistenţa şi strânsa lor interdependenţă, într-o situare seducătoare în câmpul ideii ce consideră numărul ca expresie a unui plan transcendental. În această cheie a semnificaţiilor se situează, de altfel, întreaga operă a artistului Constantin Flondor, parte din mişcarea cu caracter spiritual Prolog, care, sub aparenţa unei întoarceri la studiul naturii „epidermice”, practica de fapt cercetări ce indicau un substrat conectat la structuri invizibile, dar nu mai puţin reale.
În rezumat, dincolo de plăcerea sesizării unor subtilităţile picturale şi expresive, expoziţia oferă ocazia unor meditaţii asupra raporturilor ce ţin de aparenţă şi esenţă, pentru descoperirea cărora pictura nu este doar instrumentul cu care operează, ci şi mediul predilect de etalare.
Constantin Flondor (n.1936) este unul dintre cei mai importanţi artişti contemporani, co-fondator al grupărilor de mare influenţă în arta din România: 111, Sigma, Prolog. A fost distins cu Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române în anul 2006, Ordinul „Meritul Cultural” în anul 2004 şi Marele Premiu al UAP pentru întreaga activitate în anul 2003. Lucrările sale fac parte din prestigioase colecţii muzeale şi particulare din ţară şi străinătate.
Expoziţia este organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român şi a Galeriei Baril.
Curator: Sorin Neamţu
Comisar de expoziţie: Călin Stegerean