[RO]
Gernik Art Camp Ed.XI, 2015 (3-10 octombrie)
Artiști: Alexandra Baciu/(RO), Costin Brăteanu/(RO), Irina Černjavski Šantrić (SE), Igor Isac (RM/RO), Delphine Manet (FR), Rafael Matiaș (RO), Smaranda Sabina Moldovan (RO), Pascale Nesson (FR), Katarina Kale Novaković (SE), Constantin Rusu (RO), Edith Torony (RO).
Curator: Costin Brăteanu;
Vernisaj: 5 Noiembrie 2015, ora 18.00, Galeria Pygmalion, Str. Augustin Pacha, nr.8, Timișoara;
Parteneri: Direcţia Generală pentru Cultură Timiş, Galeria Pygmalion Timişoara, Axa Art, S.C. Frankar S.R.L., Pensiunea Gernik.

Contact: Costin Brăteanu, 0771 087 678, axa.art@gmail.com

Mai multe detalii despre artisti, pe pagina evenimentului: https://www.facebook.com/events/1692718344282789/1692744214280202/

“Gernik sau Gîrnic este o localitate în munții Banatului încă de pe vremea Habsburgilor, colonizată cu cehi din zona Plzeň, numiți de localnici și ”plezneți”. Aici se întâlnesc toamnă de toamnă artiști, în deja cunoscută Tabără Internațională de Creație, acum la ediția a unsprezecea. Anul acesta colonia reunește artiști din Serbia: Irina Černjavski Šantrić și Katarina Kale Novaković, din Republica Modova Igor Isac, Delphine Manet și Pascale Nesson din Franța, Alexandra Baciu, Edith Torony, Smaranda Sabina Moldovan, Rafael Matiaș, Constantin Rusu și Costin Brăteanu din România.

Selecția acestei ediții aduce în dialog o firească comunicare a lumii de aici – orientul balcanic cu lumea de acolo – occidentul vestic. Ca zonă geografică Balcanii au avut întotdeauna un statut aparte. Aici au interferat, au intrat în conflict şi s-au contopit, dând naştere unor forme cu totul inedite, curente de idei şi tipologii stilistice, aparţinând Orientului şi Occidentului, Nordului şi Sudului. Unii pictori spun și despre o altă lumină.  Datorită acestei selecții tabăra de la Gernik și-a pierdut  calitatea de spațiu lejer, spațiu de vacanță și s-a transformat în portretul extins al artistului însuși. (…) Deși, la prima vedere, ar putea trece drept o simplă expoziție de grup, și una de grup foarte larg, în intenții și în fapt ea este una de atitudine și de bucurie. În mod explicit, expoziția exprimă un tip de discurs care poate fi acreditat prin memoria istorică și prin recursul la patrimoniu și la tradiție.”

Dana Sarmeș, Critic și Istoric de Artă

“Stabiliți în Munții Almăjului, cu scopul de a defrișa păduri, de a produce cherestea, ca forță brută în industria minieră, dar și cu scopul de a întări zona de frontieră a imperiului Austriac, cehii vor pune, prin muncă intensivă, bazele mai multor așezări, în care au încercat și au reușit să mențină în mare parte, stilul de viață din fosta patrie. Cunoscuți sub denominativul de „Pems” (în cazul celor care aparțin regiunii Boemiei, șvabii din Banat îi numeau „Böhmen”, de unde a derivat numele de „bemi” și mai apoi „pemi”), vor sosi în mai multe valuri. Începând cu anul 1823; deveneau proeminenți, succesiv, ca gărzi de frontieră, muncitori în mină și excelenți gospodari, un model pentru toate grupurile etnice înconjurătoare. Mineritul le-a dat voie Pemilor din Gârnic, Eibenthal, Bigăr și Sf. Elena, să aibă un trai mai mult sau mai puțin îndestulător, obținând salarii și pensii din această activitate. Cea mai mare comunitate, „centrul comunităţilor cehilor din Banat” rămâne Gernik/Gîrnic, localizat în valea Kameniţa. A fost fondat în între 1826 şi 1828, iar sătenii povestesc despre originile lor din zonele oraşelor Plzeň şi Praga. (…)

După anul 1989, mulţi locuitori ai satului au plecat să lucreze în Cehia şi au rămas acolo definitiv. În toamna anului 2004, jumătate din case erau nelocuite. Depopularea este cauzată de condiţiile economice dezastroase din zonă, (minele şi întreprinderile au fost închise).

Totuşi, este dificil pentru emigranţi să se integreze în noile locuri, având culturi şi sisteme de valori diferite. Unii dintre cei care au rămas, practică şi au un venit din agroturism, mai ales având în vedere faptul că toate cele şase sate ceheşti sunt vizitate de turişti din Cehia. Este doar o soluţie temporară pentru nişte probleme stringente, ce au apărut după colapsul regimului comunist. Strategiile puse în practică îşi au propriul preţ, atât pe plan personal (familii despărţite, temporar sau definitiv)cât şi la un nivel al comunităţii (schimbarea sau pierderea unor obiceiuri, sărbători, costume tradiţionale).

Sînziana Preda, doctor în istorie, Istoria Banatului, sec. XVIII-XX, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca.

Fenomenul artistic GERNIK, născut din căutările personale ale artistului timişorean Costin Brăteanu de a găsi acel LOC departe, în care să se poată retrage, regăsi şi încărca cu energie creatoare, se evidenţiază în peisajul cultural contemporan.

Banatul montan, extrem de pitoresc din punct de vedere al peisajului natural, dar şi al comunităţilor săteşti, a oferit multor artişti astfel de “refugii de creaţie”. Dar GERNIK a fost un loc ce aparţinea CU TOTUL comunităţii ceheşti de acolo, extrem de închisă, cu tradiţii păstrate intacte de veacuri, fără interferențe cu nicio cultură vecină. Odată ce Costin Brăteanu, fascinat de imortalitatea peisajului şi a comunităţii, a cumpărat propria căsuţă de poveste tipică pentru GERNIK, această aşezare s-a deschis universului artistic, fascinând, în ultimii șapte ani, artiştii români şi în egală măsură străini, invitaţi aici. Lucrările acestora reprezintă, prin portret sau peisaj, o introspecţie a acestui univers, o decriptare a tradiţiilor şi obiceiurilor imprimate în oameni şi locuri de veacuri, o cunoaştere prin artă.(…)

Ozana Apostol – Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România Timiș/Caraș.

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

[EN]
Gernik Art Camp Ed.XI, 2015 (3-10 octombrie)
Artists: Alexandra Baciu/(RO), Costin Brăteanu/(RO), Irina Černjavski Šantrić (SE), Igor Isac (RM/RO), Delphine Manet (FR), Rafael Matiaș (RO), Smaranda Sabina Moldovan (RO), Pascale Nesson (FR), Katarina Kale Novaković (SE), Constantin Rusu (RO), Edith Torony (RO).
Curator: Costin Brăteanu;

Opening: 5 Noiembrie 2015, ora 18.00, Galeria Pygmalion, Str. Augustin Pacha, nr.8, Timișoara;

Partners: Direcţia Generală pentru Cultură Timiş, Galeria Pygmalion Timişoara, Axa Art, S.C. Frankar S.R.L., Pensiunea Gernik.

Contact: Costin Brăteanu, 0771 087 678, axa.art@gmail.com

More details about artists, on the event page: https://www.facebook.com/events/1692718344282789/1692744214280202/

Gernik or Gîrnic is a village in the Banat Mountains, that lasts since the Habsburg times, colonized with Czech people from the Plzeň area, named ”plezneți” by the local people. Here, in every autumn, takes place the already well known creation colony, where artists can meet, and which is now at its XI-th edition. This year the art colony united artists from Serbia: Irina Černjavski Šantrić and Katarina Kale Novaković, from the Republic of Modova Igor Isac, Delphine Manet and Pascale Nesson from France, Alexandra Baciu, Edith Torony, Smaranda Sabina Moldovan, Rafael Matiaș, Constantin Rusu and Costin Brăteanu from Romania.

The selection of this edition brings into discussion a natural way of communicating, for the local world – the Balkan Orient with the other world – the Western Occident. As a geographical area, the Balkans always had a special statute. Here is the place where interfered, conflicted and merged, giving birth to new ideas and concepts, stylistic typologies, belonging to the Orient and the Occident alike, to the North and the South. Some painters often talk about a different light. Because of this year’s selection, Gernik lost its quality of free leisure space, holiday destination, and became an extended portrait of the artist itself.

Altough, at the first glimpse, it could pass as a mere group exhibition, and a very large one too, intention wise and in fact, it is one of attitude and joy. Explicitly, the exhibition expresses a type of discourse that can be accredited through the historic memory and through the appeal to the heritage and tradition.

Dana Sarmeș, Art Critic and Historian

„Settled in the Mountains of Almăj in order to clear the forests, to produce timber, as labor force in the mining industry, but also to strengthen the frontier zone of the Austrian Empire”, the Czech people will set, through hard labor, the basis of several settlements, in which they tried and succeeded to maintain, largely, the way of living of their former homeland.

Known by the „Pems” denominative (to the ones belonging to the region of Bohemia, the Schwabs of Banat called them „Böhmen”, from which emerged the name „bemi” and, ultimately „pemi”), they arrive in a few waves, from year 1823 on; they were getting prominent, successively, as frontier guards, mine workers and excellent householders, a model for all the surrounding ethnic groups. Mining enabled the Pems from Gîrnic, Eibenthal, Bigăr and Sf. Elena to make a more or less decent living, with salaries and pensions obtained from this activity. The largest community, “the center of the Banat Czech colonies” remains Gîrnic/Gerník, located on Kameniţa valley. It was founded between the years 1826-1828, and the villagers talk about their origin around the town of Plzeň and Prague. After 1989, many inhabitants of the village went to work in the Czech Republic and remained there for good. In autumn 2004, half of the houses were uninhabited. The depopulation is caused by the disastrous economic condition of the area (mines and enterprises were closed).

However, is difficult for immigrants to integrate into the new home, having a different culture and a different value system. Some of those who remained are practicing and gaining an income from agro tourism, especially as all the six Czechs villages are visited by tourists from Czech Republic. This is just a temporary solution to the stringent problems, which emerged after the collapse of Communist regime. The strategies put into practice have their own price, both on a personal (split families, temporarily or for good) and a community level (the change or loss of some customs, holidays, traditional costumes).

Sînziana Preda, History PhD, The History of Banat, sec. XVIII-XX, Babes Bolyai University, Cluj Napoca.

The Gernik artistic phenomenon, born from the personal explorations in search of THAT special place as a hideaway of the Timişoara based artist, Costin Brăteanu, a place where he can withdraw from the modern world, find himself and recharge himself with creative energy, that place is becoming more and more visible in the contemporary cultural space. The mountainside Banat, extremely picturesque, natural scenery wise but also from the perspective of the Czech communities, has offered “creative paradises” for many artists. But Gernik was a place that belonged EXCLUSIVELY to the local Czech community, an extremely secluded one, with century old traditions, without any interference with any other neighboring community. Once that Costin Brăteanu, as fascinated by the immortality of the landscape and the community as he was, bought his own typically Gernik little fairy tale house, this settlement opened itself to the artistic universe, fascinating in the last seven years, Romanian artists as well as foreign ones, all of them guests of Gernik. Their works represent, through portrait or landscape, an introspective view of this universe, a decription of the traditions and customs that were imprinted in the nature of the people and the places for centuries, a knowledge by means of art. (…)

Ozana Apostol – Vicepresident of the Order of the Romanian Architects, Timiș/Caraș.