COMUNICAT DE PRESĂ

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Herendi Porcelánmanufaktúra Zrt. (Manufactura de Porţelan Herend A.S.), Asociaţia Clujul Comoară şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, organizează, în perioada 1 – 30 august 2015, expoziţia:
PATRIMONIUL CULTURAL EUROPEAN: HEREND

Vernisajul va avea loc sâmbătă, 15 august 2015, orele 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în prezenţa domnului Lucian Nastasă-Kovács, manager al Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a domnului Simon Attila, director executiv al Manufacturii de Porţelan din Herend, a domnului Mile Lajos, consul general al Ungariei la Cluj-Napoca, a domnului Murádin Jenő, istoric de artă, şi a domnului Krámlik Attila, curatorul expoziţiei. Expoziţia este deschisă publicului spre vizitare începând cu data de 1 august 2015, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

O scurtă istorie a Manufacturii de Porţelan din Herend

Manufactura tradiţională, situată în micul orăşel Herend din munţii Bakony, în vecinătatea celui mai mare lac din Europa Centrală, Balaton, se bucură de o istorie îndelungată, prosperă, de aproape două veacuri, titulatura sa, girată de tehnici de fabricare a porţelanului artizanale, fiind sinonimă cu excelenţa şi perfecţiunea în întreaga lume. În secolul al XIX-lea, deţinerea obiectelor de porţelan era considerată un apanaj exclusiv al aristocraţiei. Fineţea şi preţiozitatea porţelanului chinezesc, pătruns în Europa graţie importantei rute comerciale cunoscute sub denumirea de „Drumul mătăsii”, a exercitat o atracţie deosebită asupra lui Mór Fischer, diriguitorul de la acea vreme a manufacturii artizanale din Herend, care, înzestrat cu un fler artistic imbatabil, a reuşit să reproducă cu minuţiozitate calitatea inconfundabilă a rafinatelor „produse” de import. Sub conducerea sa, mica făbricuţă, fondată în 1826 de Stingl Vince, a continuat să prospere. Mai mult decât atât, în 1842, chiar şi Kossuth Lajos a apreciat porţelanul fabricat la Herend, iar succesul internaţional nu s-a lăsat mult timp aşteptat: la prima expoziţie mondială organizată la Londra, modelele cu bujori fermecători şi fluturi jucăuşi s-au bucurat de o imensă admiraţie şi apreciere din partea Reginei Victoria, aceasta comandând realizarea unui set amplu de piese de porţelan, decorate cu ornamentele respective. În amintirea acestui eveniment, a fost elaborat cel mai aclamat model ornamental al manufacturii din Herend, „Victoria”, care figurează şi în cadrul expoziţiei găzduite de Muzeul de Artă Cluj-Napoca. De atunci şi până în zilele noastre, porţelanul fabricat la Herend a făcut deliciul capetelor încoronate, care şi-au manifestat respectul şi preţuirea faţă de farmecul „muncii” inimitabile, somptoase. De la prima atingere a materiilor prime până la ultimele linii de pensulă, naşterea şi decorarea porţelanului din Herend este o sărbătoare specială a artei, a „artizanatului” omului creativ. Astăzi – în posesia a 189 ani de istorie şi cunoştinţe – manufactura poate produce deja 16.000 de forme diferite şi aproximativ 4.000 de motive ornamentale, a căror combinaţie liberă poate determina infinite variante.
În concluzie, putem afirma cu certitudine că paleta de produse este mai mult decât largă, abordările imaginative fiind aproape nelimitate, căci motto-ul cel mai potrivit pentru cei de la Herend rămâne: „imposibilul nu există, este doar o nouă opţiune”.

Patrimoniul cultural european, Patrimoniul cultural maghiar – Hungarikum

În cadrul expoziţiei noastre, am încercat să oferim o imagine de ansamblu sugestivă asupra tehnicilor şi a tehnologiilor specifice artei prelucrării porţelanului la Herend, cu ilustrarea uimitoarei lor palete de materializări. De la clasic la modern. De la produsul utilitar la obiectul decorativ. O prezentare succintă, de mare impact şi relevanţă, cu scopul de a stimula curiozitatea vizitatorului şi dorinţa acestuia de a afla mai multe despre manufactura de porţelan din Herend.
Căutăm cu obstinaţie să evidenţiem marea diversitate a produselor de porţelan fabricate aici. Vă aşteaptă o extravaganţă de formă şi decor. Pe lângă cele mai cunoscute elemente formale şi decorative care conferă particularitate modelelor apărute la Herend, vă aducem în atenţie şi alte „comori” cu care ne mândrim, şi anume piese de bravură, obiecte profesionale de prestigiu, care fac demonstraţia unei virtuozităţi tehnice deosebite. Parte a patrimoniului cultural-ştiinţific maghiar şi a patrimoniului cultural european, porţelanul produs la Herend s-a consacrat în timp ca un dat imuabil, ca o creaţie culturală de o inestimabilă valoare.
Krámlik Attila, curatorul expoziţiei

Obiectele clujene

Muzeul de Artă Cluj-Napoca expune, în premieră, din fondurile patrimoniale proprii, două piese referenţiale pentru conceptul curatorial al expoziţiei, şi anume: bustul împăratului Franz Josef I al Austriei, rege al Ungariei şi al Boemiei, alături de cel al soţiei sale, Elisabeta de Bavaria, cunoscută mai ales sub numele de „Sisi”. Personalitatea istorică impunătoare a celor două figuri ilustre poate fi asociată şi cu motivul Gödöllő, ornamentul popular al porţelanului produs la Herend. Castelul din Gödöllő (primit în dar cu ocazia încoronării), a fost reşedinţa de odihnă a cuplului regal, iar motivul ornamental denumit după acest castel – în concordanţă cu amenajarea acestuia –, a decorat iniţial setul de porţelan pe care Franz Josef I al Austriei l-a dăruit reginei Elisabeta.
Cu prilejul inaugurării oficiale a expoziţiei, istoricul de artă Murádin Jenő va susţine o scurtă prezentare despre filiala clujeană a Manufacturii de Porţelan din Herend, fondată la sfârşitul secolului al XIX-lea, respectiv despre activitatea desfăşurată în acest oraş de Farkasházy Fischer Vilmos (1839-1921). În chip sugestiv, materialul expoziţional propus de colaboratorii noştrii este completat cu obiecte de porţelan fabricate în filiala clujeană a renumitei manufacturii, a căror datare se încadrează între sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Pásztor Csenge Bíborka, muzeograf

Cristian Marinescu, referent de specialitate