DERMA by Otilia Cadar & Liviu Coman @ 9șpe

Otilia_Cadar_Derma_Artindex_01Otilia_Cadar_Derma_Artindex_13Bucureștiul poate căpăta – pe alocuri și dupa anumite ore – un aer atemporal. Oniric. Și chiar către un experiment ”de vis” am pornit în seara asta, spre DERMA propusă de Otilia Cadar și Liviu Coman. De la bun început vă spun că experiența a fost una multi-senzorială și că fotografiile de față îmi servesc mai degraba mie ca aducere-aminte și nu pot fi nicidecum un îndreptar pentru cineva care nu a călcat pragul DERMEI și nu a trecut prin tunel către lumea de vis. In muzică live de clarinet, cu bine gândite propuneri ludice ancorate în filonul drag al copilăriei  – când lumea privită prin caleidoscop se transforma în ce voiam noi -, am putut vedea cele mai recente lucrări ale Otiliei. ”Semințele de vise”, miniaturi delicat executate sau să mă las privit peste umar de un personaj fascinant dintr-o pânză de mari dimensiuni. Am plecat relativ repede dar am tras după mine o stare, o senzație de escapadă într-o lume altfel. (Text și foto de Mihai Constantin)Otilia_Cadar_Derma_Artindex_08 Otilia_Cadar_Derma_Artindex_07 Otilia_Cadar_Derma_Artindex_06 Otilia_Cadar_Derma_Artindex_03 Otilia_Cadar_Derma_Artindex_05 Otilia_Cadar_Derma_Artindex_02

 

 

 

DERMA – Finisaj

Artisti: Otilia Cadar si Liviu Coman

Adresa: Str Mircea Vulcanescu 19

“Azi deschidem a doua oara experimentul cu vise si il si inchidem definitiv. O ultima sansa sa treceti prin tunelul magic si sa ajungeti la discutii cu Creatorul viselor cu ajutorul caleidoscopului.
Puteti lua si un vis cu voi acasa. Unul fragil invelit in aur.
Va pup! ”
OtiliaOtilia_Cadar_Derma_Artindex_04
Otilia_Cadar_Derma_Artindex_12

“Câtă aparență, atâta ființă. Odată am aflat că ceva nu poate fi aproape decât dacă este adus la sine din depărtare. Cu alte cuvinte, aproapele nu este atât un loc aflat în imediata proximitate, cât finalitatea unei mișcări către sine ce vine din profunzimea depărtării. Pe de altă parte, orice mișcare se petrece într-un spațiu, într-un orizont care o de-limitează, iar, ca atare, un orizont al depărtării este o condiție necesară oricărei apropieri; paradoxal, în aceste condiții, proximul imediat, în bruta sa nemijlocire, este cel mai străin, tocmai pentru că nu este suficient de departe pentru a putea veni aproape de sine.
În definitiv, chiar și potrivit sensului etimologic, existența ca ex-sistentia este fapt-de-a-fi-în-afara. În afara a ce și pentru cine? În afara sieși și pentru sine. Pentru conștiință asta înseamnă că ea trebuie să se poată proiecta în profunzimea depărtării inconștientului pentru a putea deveni cu adevărat de Sine. Pentru Sine asta înseamnă că el trebuie să se poată proiecta în profunzimea depărtării conștiinței pentru a putea avea acces la sine. Visul este rezultanta celor două mișcări.
Tocmai de aceea el funcționează ca orizont al proiecției de sine a conștiinței – respectiv a Sinelui în conștiință și a conștiinței în Sine. Mai precis, la fel cum orizontul este plasat între aproape și departe și tocmai prin asta de-limitează, visul este între-le dintre epiderma conștiinței și derma Sinelui inconștient. Astfel el captează proiecția Sinelui în conștiință și a conștiinței în Sine. Produsul convergenței celor două proiecții este tocmai existența.”

[Mihai Novac, despre proiectul Derma.]
Otilia_Cadar_Derma_Artindex_10

///////////////// english version //////////////

DERMA – final vernissage

Artists: Otilia Cadar and Liviu Coman

Adress: 19 Mircea Vulcanescu

“As much appearance, so much being. Once I found out that something can be close only if brought to (it)self from afar. In other words, closeness is not so much a place situated in the most immediate proximity, as the finality of a movement towards (it)self proceeding from the depth of remoteness. On the other hand, any movement must take place, i.e. unfold, in a certain space, in a horizon which de-limitates it and, as such, a certain horizon of remoteness is a necessary condition for any closeness; paradoxically, thereby, that which is most proximate is, in its raw immediacy, the fremdest, precisely because it is not far enough to come closer to (it)self.
In the end, even by its etymological meaning, existence as ex-sistentia amounts to standing-out. Out of what and to whom? Out of (it)self and to (it)self. For awareness this entails that it must perpetually project itself in the remote depth of the unconscious if it is to actually become of (it)Self. For the Self this entails that it must perpetually project itself in the remote depth of awareness if it is to reach (it)Self. The dream is the resultant of these two movements.
Precisely thereby does the unconscious function as the Self-projective horizon of awareness – that is of the Self into awareness and of awareness into it(Self). In other words, just as the horizon lies in-between close and afar and precisely thereby de-limitates, the dream is the in-between between the epidermis of awareness and the dermis of the unconscious Self. Thereby it captures the projection of the Self into awareness and of awareness into the Self. The convergence of these two projections generates the existence.”

[Mihai Novac, about Derma project.]Otilia_Cadar_Derma_Artindex_09Otilia_Cadar_Derma_Artindex_11