SEMNE ÎN LUMINĂ

Pentru orice ființă, experiența războiului este una devastatoare. Arde aripile și topește dorința de a trăi, anihilează simțurile și pasiunile, mistuie creativitatea în infernurile cele mai adânci. În infern nu ai timp să gândești, să speri, să iubești. Și victima și călăul pot doar să viețiască în “ritmurile infernale ale cascadelor de ură”.
Și totuși, după 1 an de Auschwitz și 8 lagăre de concentrare, Paul Erdös a continuat să IERTE, să SPERE, să CREEZE, să IUBEASCĂ, să TRĂIASCĂ!

ARTA L-A FĂCUT LIBER!

POTRIVIRI

În ultimul mileniu, și chiar dintr-un timp mai îndepărtat, singurii creatori de imagini au fost – în majoritatea cazurilor – pictorii. Totuși, în ultimul secol asistăm la apariția noilor tehnologii, folosite tot mai mult de artiști pentru a crea imagini, fotografia fiind un astfel de exemplu. Îmbrățișată de artiști importanți, consacrați, fotografia a devenit astfel o nouă formă de artă. Folosind fotografia, încerc să aduc un omagiu acelor artiști care, cu ajutorul pensulei, au constibuit la nașterea sufletului nostru, antic și modern deopotrivă.
Este interesant să exersezi cititul unei imagini, atât de diferit față de cititul cuvântului scris. Noi, oamenii moderni, suntem antrenați în a citi și a înțelege doar cuvântul scris, și foarte puțin în a citi o imagine. Petrecem incomparabil mai mult timp înțelegând cuvântul scris, citind, decât încercând să descifrăm imaginile, înrămate sau nu, statice sau dinamice, care ne înconjoară zi de zi. Deși suntem entități model – de cele mai multe ori pierdem din vedere semnificația imaginilor care ne înconjoară și care ni se perindă înaintea ochilor cu o viteză uluitoare.
Iată deci propunerea mea: hai să ne petrecem mai mult timp în prezența, și cufundați în imagini, în elemente imaginare, sau în lumi imaginare. Să-mi spuneți ce vedeți, și de ce, și cum, și chiar povestea din spatele acestora. Într-un fel, voi sunteți adevărații creatori ai acestei punți de comunicare, elementul cel mai important pentru o operă de artă.

Scrieți-mi câteva rânduri pe adresa c.ivan@verizon.net. Opriți-vă să degustați “gândurile“ altor vizitatori. Un comitet de experți va posta cele mai inspirate titluri și interpretări.

Cristian IVAN, creator de imagini, născut și educat în Europa.

ERDÕS IMRE PÁL

Date biografice / Életrajzi adatok

– 1916  s-a născut la 2 noiembrie în comuna Hurezu Mare (jud.Sălaj, azi jud. Satu Mare);
november 2-án született a Szilágy (ma Szatmár) megyei Nántűn;
– 1931  începe studiile artistice la Şcoala de pictură din Baia Mare ca elevul lui Thorma János,
Mikola András şi Krizsán János;
Thorma János, Mikola András és Krizsán János tanítványaként megkezdi festői tanulmányait a Nagybányai Festőiskolában;
– 1933-1937 contină studiile artistice în atelierul pictorului Molnár C. Pál din Budapesta;
között Molnár C. Pál műtermében Budapesten képezi  magát;
– 1936-1944 îi apar şase albume cu gravuri şi desene;
este corespondent desenator al diferitelor reviste de cultură din Budapesta;
között megjelenik hat grafikai mappája;
között különböző kulturális lapok rajzoló művésze;
– 1938 obţine o călătorie de studii la Paris, Veneţia şi Roma;
tanulmányutat tesz Párizsban,Velencében és Romában;
– 1944 primăvara este deportat împreună cu familia în lagărele de la Auschwitz, Frankfurt am Oder, Sachsenhausen,
Mathausen, Lieberose, Bergen-Belsen, Anstedte, Ebensee; Se întoarce singur în 1945;
tavasszal családjával együtt elhurcolják Auschwitz, Frankfurt am Oder, Sachsenhausen, Mathausen,
Lieberose, Bergen-Belsen, Anstedte, Ebensee haláltáboraiba; Egyedül tér haza 1945-ben.
– 1946-1959 este director al diferitelor instituţii de cultură din Satu Mare şi Baia Mare unde se mută în 1952;
îşi continuă activitatea artistică până în 1968 când revine definitiv la Satu Mare;
között számos kultúrintézmény vezetője Szatmárnémetiben, majd Nagybányán, ahova 1952-ben költözik;
1968-ban hazatér Szatmárnémetibe;
– 1959-1968 este secretar al filialei băimărene a Uniunii Artiştilor Plastici
között a Képzőművészek Szövetsége Nagybányai Szervezetének a titkára;
– 1962 participă cu 13 lucrări la cea de a XXXI. Bienală de la Veneţia;
13 munkával szerepel a XXXI.Velencei Biennálén;
– 1963 i se acordă Premiul de Stat pentru ciclul de desene „Viaţă nouă în Oaş”;
participă cu 30 de desene la a VII-a Bienală Internaţională de Grafică de la Sao Paolo (Brazilia);
Állami Díjat kap az „Új élet az Avasban” című sorozatáért; 30 rajza szerepel a Sao Paolo-i VII. Nemzetközi
Grafikai Biennálén;
– 1964 i se acordă titlul de Maestru Emerit al Artei;
a Művészet Érdemes Mestere címmel tüntetik ki;
– 1968 se restabileşte la Satu Mare
visszaköltözik Szatmárnémetibe;
– 1973 este ales ca preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici – filiala Satu Mare;
a szatmári művészek elnökükké választják;
– 1976 la împlinirea vârstei de 60 de ani este distins cu Ordinul „Meritul Cultural”;
hatvanadik születésnapja alkalmából Kulturális Érdemrenddel tüntetik ki;
– 1977 este ales vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România;
a Képzőművészek Romániai Szővetsége alelnökévé választják;
– 1984 i se acordă Premiul  special al Uniunii Artiştilor Plastici;
elnyeri a Képzőművészek Szövetsége különdíját;
– 1986 donează un ciclu de 20 de desene oraşului Satu Mare (azi proprietatea muzeului) cu care se deschide
Atelierul memorial Erdős;
egy 20 rajzból álló gyűjteményt ajándékoz Szatmárnémeti városának (ma a Megyei Múzeum tulajdona);
ezzel a gyűjteménnyel nyílik meg az Erdős Műterem-Galéria;
– 1987 se stinge din viaţă la Satu Mare, în data de 17 noiembrie la vârsta de 71 de ani.
november 17-én szatmári otthonában 71 éves korában hunyt el.
Expoziţii în ţară / Hazai kiállítások
– 1931-1996  Satu Mare, Carei, Oradea, Timişoara, Baia Mare, Cluj, Bucureşti, Sfântul Gheorghe.
Expoziţii peste hotare / Külföldi kiállítások
– 1936-1988   Paris, Budapesta, Viena, Moscova, Petersburg, Tbilisi, Belgrad, Ordjonikidze, Riga, Cairo, Alexandria, Leipzig, Berlin, Praga, Bratislava, Lugano, Atena, Sofia, Damasc, Veneţia, Varşovia, Havana, Ankara, Istanbul, Tunis, Santiago de Chile, Olanda, Ciudad de Mexico, Hanoi, Halle, Rostock, Nicosia, Danemarca, Finlanda, Ferrara, Madrid, Alma-Ata, Tel-Aviv.

Despre Erdõs

O conştiinţă limpede, care s-a chinuit să se autoechilibreze, urmăreşte, cu duioşie în ochi strădaniile altora de a se armoniza frumos cu sine şi cu lumea, de a se integra într-un cosmos în care valorile umanismului vor trebui până la urmă să-şi afle locul şi să triumfe. Erdős propune un nou model de a fi uman lumii. (Ion Frunzetti)

…az emberi sors szépségének narkotikus, megszállott dícséretéhez s évtizednyi (1975-1986) utolsó korszakában annak a kötetlen, már-már gesztus szerű rajzi voluntarizmusnak az egyik legjelesebb európai képviselőjévé válik  –  Chagall, Picasso, Szalay, stb. ágán  – , amely éppenséggel kétségbeesett művészi felelősségérzet  intellektuális energiájából meríti lírai – publicisztikai – filozofiai érvényét. (Banner Zoltán)

…Graţia candidă a femeilor, energia pietroasă a bărbaţilor sunt notate în imagini antologice ce dau măsura întreagă a semnificaţiilor simbolice a acestui univers profund specific. Uneori floarea devine zbor de fluture, lemnul cântec de violoncel, lumina fluturare poetică spre orizonturile îndepărtate. Alteori peisajul se înalţă dur, conţinând însă acelaşi lirism structural al personalităţii unui mare poet al liniei. (Dan Grigorescu)

Rajzai között legjobban a női szépséget, talán nem is ábrázoló, inkább felmagasztaló és dicsőítő alkotásait kedvelem. Persze nincs itt szó semmiféle rózsaszín eszményesítésről – a grafika fekete-fehér józansága nem is bír el ilyesmit. (Szemlér Ferenc)

…aşadar, Paul Erdős este un artist pentru care actul creaţiei este în cele din urmă rezultatul unui inspirat şi exigent proces de selecţie a propriilor trăiri. Neîndoielnic, Paul Erdős este un senzitiv şi un sentimental, dar tot atât de adevărat este că la el funcţiile cerebrale au un rol decisiv în configurarea ultimă a imaginilor create. (Vasile Drăguţ)

…rajzain a múlt lebbenő emlékfátylat tár fel, vagy sejtet meg titokban. Korok és emberek vonultak fel előttünk a művész szubjektumán átszűrve… (Murádin Jenő)

…Rareori un artist a avut o conştiinţă artistică atât de limpede, de clară de penetrantă, de echilibrată şi cu un talent atât de impetuos şi original ca valoare.
Paul Erdős ne dă exemplu de o creaţie continuă şi unitară. Precocitatea darului său creator a fost excepţională, iar puterea însolită de a exprima raporturile universale sau cele mai intime, raportul dintre om şi lume, a deschis în arta noastră un câmp nou de acţiune. (Mircea Deac)

…fölényes imponáló rajztudása, a dolgok lényegét kereső művész töprengésével tükröződik, egy szüntelenül kutató meditálásra hajlamos filozófus gondolat-gazdagságával. (Magyari Lajos)

De o admirabilă consecvenţă în elogiul pe care îl aduce omului şi vieţii natura lirică aptă să treacă de la asprime la tandreţe, portretist elocvent, desenator remarcabil. (Eugen Schileru)

…seninătatea în faţa curgerii impecabile şi irepetabile nu exclude nostalgia şi recuperarea romantică, dimensiune ce se regăseşte pregnant începând din anii ’80, ca o concluzie şi un început. Dar nimic morbid, decepţionist, clamoros nu pătrunde în teritoriul Erdős păzit de alte genii interioare închinate vieţii, speranţei şi încrederii în oameni, în frumuseţe şi adevăr, căci ne aflăm cu adevărat în faţa unui temperament stenic, optimist, lucid şi conştient de relativitatea tuturor lucrurilor în afara valorii şi a muncii. (Virgil Mocanu)

…a művész az élet tragikus mélységeit is ismeri. A nagy indulatokat, a belső feszültségeket is meg tudja jeleníteni, anélkül azonban, hogy vonalai valamit is veszítenének könnyedségükből. Ez a kettősség az egyik uralkodó eleme Erdős I. Pál grafikájának. (Ágopcsa Marianna)

A művészet szenvedély nélkül nem művészet! Nem érdemes művelni! A művészet szenvedély nélkül hasztalan cselekedetté válik. Alkotni végül is szenvedést jelent, felszabadulni e szenvedés alól a munka által. (Erdős I. Pál)

A művész a társadalmának megbecsült krónikása kell legyen – …munkáimban teljes figyelmem mindig az Emberre irányult – a küzdő, harcoló, szenvedő és álmodozó  –  tehát a …csodálatra méltó Emberre …a szimbolika módszereivel ábrázolt élet-elkötelezettje vagyok! A festészet néma költészet –  mondja a nagy Leonardo. Ez az én művészi elkötelezettségem. (Erdős I. Pál)