Rosenthal Constantin Daniel

C D Rosenthal - Maria RosettiPortretul Mariei Rosetti

 

Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820 – d. 23 aprilie 1851) a fost un pictor și revoluționar român de etnie evreiască.

Constantin Daniel Rosenthal s-a născut la Budapesta, într-o familie de negustori.

A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrietenește cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti și cu alți tineri din generația pașoptistă. În 1842 se stabilește la București, grație pictorului Ioan D. Negulici, ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mișcarea de trezire națională care a generat revoluțiile de la 1848. A fost membru al societății secrete Frăția, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigrație după înfrângerea revoluției de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta.[1]

În anul 1845, este inițiat, în Franța, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeași lojă din capitala Franței.[2]

Constantin Daniel Rosenthal studiază și pictează la Paris și Londra în anii 1845-48, în condiții materiale dificile[3]. La Paris devine membru al Societății studenților români din Paris. A trecut la creștinism în 1847 și și-a luat prenumele Constantin.

În 1848 revine la București și participă activ la revoluția română din 1848, fapt pentru care guvernul revoluționar îi acordă naturalizarea. O însoțește cu devotament pe Maria Rosetti (soția lui C.A. Rosetti, care avea un copil de doar patru luni), pornită în ajutorul grupului de revoluționari proscriși, printre care se afla și soțul ei, duși de turci cu o mizerabilă ghimie în susul Dunării spre a fi scoși din țară în Austria, în septembrie 1848. Merge și el un timp la Paris, dar trăiește în exil în Elveția și la Graz. Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluționar român de la Paris. Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluționare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851[4], în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-și fi trădat prietenii și tovarășii de luptă[5].

(text: Wikipedia/photo: MNaR)