Ziua de vineri, desi sarbatoarea de Ignat, a stat sub semnul strutului. Si a inca ceva: a prejudecatilor geografice frante. Una e aceea ca nici prin cap nu ne-ar fi trecut ca Romania este unul dintre cei mai mari producatori ai Europei de carne de strut si ca gazduieste singurul abator autorizat de strut si vanat de pe continent.

A doua prejudecata e ceva mai restransa, numai pentru bucuresteni: cand spui Giurgiu, te gandesti la o aruncatura de bat, asa cum e Ploiestiul spre nord. Asa ca atunci cand am auzit ca trebuie sa mergem la Rasuceni, Giurgiu, am luat-o voiniceste spre orasul Giurgiu. Gresit! Drumul pe acolo e de aproape 130 de kilometri. Ca sa ajungi mai repede la Rasuceni, trebuie s-o iei spre vest, spre Alexandria. Ma rog, am ajuns, am gasit ferma si am ramas fascinati de ce am vazut – si gustat – acolo. De vorba cu directorul Dorin Palcu, cel care s-a reprofilat cu succes pe cresterea strutilor. Strutul e o pasare de la care se foloseste aproape tot: carnea de pe picioare e materia prima pentru consumul uman, restul poate fi folosit pentru mancare de caini si pisici, grasimea lui are proprietati fenomenale si e bogata in omega 3-6-9, tot uleiul sta la baza unei serii intregi de cosmetice, pielea se foloseste de la tapiteria de lux pana la marochinaria exclusivista, penele se stie, ouale sunt si ele decoratiuni cautate. Pe scurt, din pasaroiul dragalas (ma rog, noi l-am vazut si cum isi descarca zgomotos si abundent cloaca. Nu mai e deloc dragalas atunci). Dar cum spuneam, din pasarea dragalasa si speriaosa nu mai ramane nimic odata intrat in ciclul de productie de la Rasuceni. Recunosc ca eram curios sa gust. Am mancat friptura dar si carnati si mici (!) de strut. Deliciosi. Asa cum promiteam in promo:  Si iata ce s-a vazut seara la tv. A fost ultima noastra seara de Caravana a Stirilor TVR. Multumesc echipei care a dus la bun sfarsit acest efort. Rezultatele au fost produse de televiziune de cea mai buna calitate.  Si inapoi acasa, in Bucurestiul nostru zgomotos, aglomerat dar atat de drag. Ne vedem la Telejurnal! 🙂 Text/Photo: Mihai Constantin