LECTURE

Alexandra Enache
Corpul Supereroului: Politicile corpului în benzile desenate
Joi 14 noiembrie 2013, 19.00

@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (intrarea din str. Jean Louis Calderon)

FB event: www.facebook.com/events/279921322132816

„Corpul există în cadrul contextelor sociale şi culturale, fapt pentru care este construit de asemeanea prin intermediul practicilor şi discursurilor socio-culturale.” (Barbara L. Frederickson în Teoria Obiectificării)

Când vorbim despre cultura benzilor desenate trebuie să luăm în considerare faptul că acest produs, “comic book”, nu există într-un spaţiu vid. Benzile desenate fac parte din mijloacele media care promovează un tip similar de mesaje ce folosesc şi modelează concepte precum identitate, rasă, gen, individualism şi alte probleme ale culturii prezente. Potrivit teoriei social-cognitive, mesajele media servesc ca sursă importantă de obţinere a “competenţelor şi cunoştinţelor legate de gen” şi a dezvoltării aşteptărilor pe care rolurile genurilor le au în societate, a conduitei, a standardelor de auto-evaluare şi a concepţiilor despre auto-eficacitate. Astfel, este de aşteptat ca reprezentările personajelor feminine şi masculine în media să influenţeze atitudinile şi comportamentele s pectatorului în ceea ce priveşte identitatea de gen.

Supereroul este simbol al puterii şi un produs cultural. Dimensiuniea simbolică se concretizează prin corpul „hiperfizic”. Acesta se prezintă ca unGestalt fizic, material, alcătuit dintr-o serie de convingeri şi valori ce pot fi citite la nivelul unei analize de gen. Există puţine simboluri vizuale care comunică într-o manieră la fel de eficientă precum invenţia culturii pop a supereroului, devenind unul dintre cele mai capabile vehicule vizuale de comunicare. Corpul supereroului – designul, costumul, poziţia – nu este doar un simbol al comic-book-ului ca bun de consum, ci ca orice tip de mesaj media, generează un set de implicaţii în modul în care sunt construite identităţile, atitudinile şi concepţiile despre gen. În acest context intervine noţiunea de “hypergendering” – u n element narativ familiar în comics. Corpul supereroului este supus acestui tip de tratament ce îl încadrează într-o tipologie covenţională a normelor de gen. Corpul bărbătesc internalizează astfel standarde culturale ale masculinităţii, adaptând conduite şi atitudini culturale ale hipermasculinităţii (independenţă, putere, invulnerabilitate, virilitate sexuală). Wolverine, Thor, Batman, Iron Man, Green Lantern, sunt câteva exemple care fac parte vizual din aceste stereotipuri ale corpului robust, muscular. Drept urmare, Wonder Woman, Super Girl, Miss Marvel, Cat Woman, Black Widow şi multe alte personaje feminine din universul benzilor desenate împart un stereotip estetic de frumuseţe vestică, având un fizic imposibil de slab şi voluptos în acelaşi timp. Costumul lor de supererou este în mod canonic unul strâmt, lucios şi, în cele mai multe cazuri, sumar.Hiperfeminizare a lor într-o lume a supereroilor de sex masculin apare ca un proces de epitomizare a idealizării masculinităţii.

Industria seriilor de benzi desenate şi a culturii supereroului erau în mod tradiţional cluburi ale băieţilor caucazieni şi heterosexuali. Abia în prezent acestea şi-au lărgit audienţa, pentru ca aceasta să includă şi să se adreseze altor categorii de cititori. După aproape un secol de cultură a benzilor desenate asistăm treptat la un proces lent de politică progresivă a corpului în comic books. În acest sens, viitoarea prelegere reprezintă o dezbatere asupra situaţiei corpului supereroului în termenii idealizării, obiectificării şi sexualizării. De ce designul supereroului este important în afara universului fictiv al graficii şi ce tip de mesaje de gen generează acesta?

Alexandra Enache este manager cultural. Este licențiată în studii culturale în cadrul Universității din București, cu lucrarea “Mentalităţi şi realităţi sociale in Fin de Siecle. Reflecţii asupra crizei identităţii de gen” și masterandă în Istoria Artei și Filosofia Culturii. În prezent este assistant coordinator la PAVILION – centrul pentru artă și cultură contemporană și coordonator al Bucharest Biennale. A fost editor al conferințelor organizate de Teatrul Național București și a colaborat în domeniul relațiilor publice cu Muzeul Cotroceni. Este interesată de studii de gen și mișcări sociale, iar în prezent lucrează la primul său proiect curatorial, “100 Minute Grecești”. Traieşte şi lucrează în Bucureşti.

Imagine: Frank Miller, Wonder Woman pe coperta All-Star Batman and Robin #5, iulie 2006

—

LECTURE

Alexandra Enache
The Superhero Body: Body Politics in Comics
Thursday 14 November 2013, 19.00

@PAVILION | proudly supported by UniCredit Țiriac Bank
Str. C.A. Rosetti 36 (Entrance from str. Jean Louis Calderon)

FB even: https://www.facebook.com/events/279921322132816

“The body exists within social and cultural contexts, hence it is also constructed through social-cultural practices and discourses.” (Barbara L. Frederickson in Objectification Theory)

When we talk about the comic-book culture we need to take into consideration the fact that this product doesn’t exist in a vacuum. Comics are part of the media, promoting a similar type of message which uses and shapes concepts such as identity, race, gender, individualism and other problems of the current culture. According to the social cognitive theory, media messages serve as a meaningful source for the acquisition of “gender-linked knowledge and competencies” and the development of expectations of gender roles and conduct, self-evaluative standards, and self-efficacy beliefs. Thus, it is expected that the representation of the male and female characters in the media to influence attitudes and beliefs in viewers’ perceptions regarding gender identity.

The superhero is a symbol of power and a cultural product. The symbolic dimension is shaped through the hyperphysical body. It is a physic Gestalt, a product of a series of beliefs and values that can be read in terms of a gender analysis. There are few symbols that can communicate in such an efficient manner as the pop cultural invention of the superhero, becoming as such one of the most capable visual vehicles of communication. The superhero body – design, costume, posture – is not only a symbol of the comic book as a commodity, but, as any other type of media message, it generates a set of implications in the way in which identities, attitudes and beliefs regarding gender are constructed. In this context we can talk about the notion of ‘hyper-gendering’ – a familiar narrative element in comics. The superhero body is submitte d to this type of treatment that places it in a conventional category of gender norms. The male body internalizes cultural standards of masculinity, adapting cultural behaviours and attitudes of hyper-masculinity (independence, strength, invulnerability, sexual virility). Wolverine, Thor, Batman, Iron Man, Green Lantern are a few examples of these stereotypes of large, well-defined muscular bodies. Subsequently, Wonder Woman, Super Girl, Miss Marvel, Cat Woman, Black Widow and other female characters from the comics universe share an aesthetic typical of western beauty, with an impossibly slender yet voluptuous physique. Their superhero costume is generally tight, sleek and, most of the times, revealing. Their hyper-feminization in a world of male superheroes epitomises the idealisation of masculinity.

The comic book industry and the superhero culture were traditionally a white, straight boys’ club. Only recently have they started to open up to a larger audience, to include and approach other categories of readers. After almost a century of comics culture we are assisting to a slow process of progressive body politics in comic books. In this line, the future lecture is meant as a debate over the situation of the superhero body in the terms of idealisation, objectification and sexualisation: why the design of the superhero matters outside the fictional universe of graphics and what type of gender messages does it generate?

Alexandra Enache is a cultural manager. She received a Bachelor degree in cultural studies from The University of Bucharest with the paper “Social mentalities and realities at Fin de Siècle. Reflections over the gender identity crisis” and she holds an MA in History of Art and Philosophy of Culture. Presently she is assistant coordinator at PAVILION – centre for contemporary art & culture and coordinator of Bucharest Biennale. She worked as editor of the series of conferences organised by the Bucharest National Theatre and collaborated in the domain of public relations with Cotroceni Museum. She is interested in gender studies and social movements and she is currently working on her first curatorial project, “100 Greek Minutes”. She lives and works in Bucharest.

Image: Frank Miller, Wonder Woman on the cover of All-Star Batman and Robin #5, July, 2006