Nicolae AmbrozieDATE BIOGRAFICE :
Nascut in 19 decembrie 1931 in localitatea Straoane, judetul Vrancea.
Intre anii 1953 – 1959 urmeaza cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iasi.
Incepand din anul 1959 participa aproape la toate saloanele oficiale de pictura.
Participa la numeroase expozitii de grup in Bucuresti, in tara si strainatate.
EXPOZITII PERSONALE :
Intre anii 1965 – 1991 expune annual pe litoralul romanesc ( Mamaia, Eforie Nord, Olimp si Neptun ).
1963 – Biblioteca Centala Universitara Bucuresti
1965 – Tg Mures
1966 – Focsani
1967 – Bacau
1968 – Iasi
1969 – Brasov
1971 – Craiova
1972 – Slatina
1974 – Cluj
1976 – Brasov
1977 – Poiana Brasov
1979 – Sala Dalles Bucuresti
1982 – Biblioteca Centala Universitara Bucuresti
1984 – Cluj
1986 – Rm. Valcea
1988 – G.A.M.B.
1987 – 1989 – Bancorex
1990 – 1995 – Galeria 5
1994 – 1999 – Clubul Francez
1999 – Austin Texas SUA
1999 – Decernarea premiului pentru pictura “Petru Comarnescu”
2000 – Lausanne – Elvetia
2000 – Galeria “D’ANGELI” – Sestri Levante – Italia
2001 – Galeria Marchesse – Venetia
1998 – 2004 – Clubul Diplomatilor
2004 – New York – SUA
2004 – 2005 – Galeria Orizont
2000 – 2005 – Senatul Romaniei
2001 – 2006 – Cercul Militar National
2008 – 2012 – Galeria Orizont
2008 – 2012 – Cercul Militar National
Lucrari in colectii particulare din tara si strainatate.
Are lucrari in Belgia, Italia, Olanda, Franta, Germania, Israel, Australia, SUA, Elvetia, etc
Membru al Grup Arte 26 – Petre Comarnescu.
Membru al Asociatiei D”Art Da Vinci.

CRITICA :
NICOLAE GADONSCHI – TEPES : Presedintele Grupului Independent Arte 26 – Petre Comarnescu
“In fata unei personalitati artistice de talia lui Nicolae Ambrozie, multi slujitori si beneficiari ai artei trebuie sa
se incline cu respect. Parerea nu-mi apartine integral si nici nu voi cita vreun critic de arta din cei multi si
competenti care l-au definit ca pe un artist “desavarsit”. (… )
Natura la rasplatit din plin, rezervandu-i apriori, un binemeritat “fotoliu de orchestra”.
Nu vreau sa supar sau sa subestimez pe nimeni, dar simt si cred cu tarie ca Ambrozie este un pictor etalon,
scolit in institutii superioare de arta si perfectionat in propriu atelier. ( … )
Un adevarat maestru al sevaletului, culorii, formei, al celor mai diverse stiluri si teme artistice trecute prin
propria-I filosofie, cu care reuseste nu numai sa fascineze, ci, mai mult, sa ne dea lectii de frumos si de
armonia culorilor.
La Ambrozie, totul este consonant cu ideea vietii prin vesnicia artei.
Un pictor ajuns la apogeu printr-o munca titanica, dar cinstita, respectand arta in toate regulile ei, astfel ca
obliga vizitatorul sa intre cu respect si piosenie in expozitiile semnate de el, ca intr-un lacas sfant. (… )
Nimic in plus nu l-ar putea ridica mai sus decat este!
Stilul sau aparte si inconfundabil, bunul simt artistic si modestia sa ca om socheaza de la distanta.
Numai timpul si ce lasam posteritatii ne definesc mai fidel decat am facut-o eu pentru inca un mare prieten
care ne onoreaza prin prezenta sa in gruparea Arte 26.(… )”
ALEXANDRU CEBUC :
“Nicolae Ambrozie este un mare iubitor al peisajului si al naturilor statice, in care, prin imortalizarea cladirilor
ori a obiectelor, realizeaza adevarate performante de compozitie in care formele dialogheaza intre ele si apoi
cu privitorul, artistul isi urmareste fara preget motivul.
Temperament liric, sensibil, cu o capacitate imaginative la limita dintre concret si symbol, artistul dezvaluie o
forta sugestiva si emotionanta a realului. Expresivitatea picturilor sale rezida in modul savant in care
foloseste culoarea, in amploarea surselor luminoase, de multe ori obdurate, silueta unei cladiri si a unor
obiecte ce se decupeaza, pe spatial incandescent. Absortiile in umbra si lumina, contururile mascate,
nesigure, reprezinta pentru pictor un exercitiu de maestrie pe care nu si-l poate refuza ori de cate ori se
aseaza in fata sevaletului.”
“Desenator riguros Ambrozie opteaza pentru claritatea formei geometrice in peisajul urban, fara a leza insa
in vreun fel metafora culorii. Departe de a reprezenta un gen in sine tablourile lui Ambrozie demonstreaza
capacitatea artistului de a evada in actualitate fara a abdica de la sonoritatea artistic si de la forta sa de
expresie.
Spre deosebire de alti artisti , sedusi de mirajul cotidianului, Ambrozie nu cade niciodata in derizoriu.
Urbanul iradiaza aceiasi lumina calda ce traverseaza intreaga sa sfera, definindu-l. Zonele calde si reci sunt
prezente si in peisaje, ca si in naturile moarte. Subtilitatea nuantelor de albastru, griurile, rozurile specific,
nuantele de galben si rosu – violet vibreaza si aici la fel de puternic. Surprinzatoare ramane deschiderea,
aproape temerara a artistului catre nou. Ambrozie ia, nonsalant, in stapanire panza cu accente expresive ce
individualizeaza material picturala.”
ION FRUNZETTI :
“(… ) Expozitia (… ) ni-l prezinta pe artist ajuns la deplinatatea mijloacelor de expresie, fiind un reprezentant
al plasticii romanesti contemporane, relevand o arta inspirata din realitatile naturii, o arta vesnic vie, capabila
sa emotioneze”.
ELENA CERNEI :
“(…) Siguranta cu care-si construieste opera este o manifestare a unor posibilitati plastice si a unui echilibru
interior. Pictura pictorului Nicolae Ambrozie este mai presus de orice plina de caracter.”
MARIN MIHALACHE :
“(…) Nicolae Ambrozie si-a urmat neobosit, modest si daruit propriul drum in arta, potrivit temperamentului
conceptiilor sale artistice.
A ajuns la o arta matura, echilibrata, plenara si redata printr-o filtrare intima, indelungata si chibzuita.”