Anul Nasterii: 1900

Anul Decesului: 1958 Acest minunat grafician, ilustrator de carte, scenograf şi acuarelist poate fi numit, pe drept cuvînt, „copilul teribil” al artelor plastice basarabene interbelice. Născut la înmugurirea secolului, în 1901 (după unele surse, 1900), acesta a avut parte de o adolescentă şi o tinereţe minunate, căci provenea dintr-o familie bună, aşezată, educată şi cu un trecut nobil atestat documentar. La şcoala de Belle Arte din Chişinău era foarte apreciat de profesori. Fiind elevul unor profesori precum Şneer Kogan şi Auguste Baillayre, cărora desigur că le-a purtat mereu respectul cuvenit, a învăţat de la ei ce era mai bun în materie de artă europeană din deceniile de debut ale secolului XX. Cu acesta din urmă a păstrat o relaţie de amiciţie întreaga sa viaţă, lucru dedus şi dintr-o discretă dedicaţie, făcută pe colţul unui desen în creion, reprezentându-l pe maestru lîngă un bust de ghips: „A mon cher Maitre August Baillayre souvenir de 35 ans passés. Th. Kiriacoff, 15 // II 1957”. Desenul este datat: 15/II/1922. În acest an Theodor Kiriacoff-Suruceanu a avut prima expoziţie personală la sediul Școlii de Belle Arte din Chişinău.Recente descoperiri au adus la lumină un număr impresionant de lucrări necunoscute, reprezentând schiţe de scenografie, crochiuri pentru costume de teatru, vedute urbane şi naturi moarte, care vor pune bazele unei reevaluări a operei acestui prolific şi extrem de imaginativ artist. A făcut decorurile pentru o serie lungă de spectacole şi montări de operă la Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi, Timişoara etc. În 1935 expune în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Scenografie de la Praga. La anul 1936 organizează o expoziţie personală la Berlin, una din cele mai efervescente capitale, din perspectivă culturală, a Europei acelor vremuri. În epoca postbelică a locuit la Bucureşti, iar presa vremii îi consemnează contribuţia activă şi la numeroase spectacole de teatru şi operă.
Piesele Afrodita, Papă-Lapte, Zuliaridi fac parte din „laboratorul” de scenograf al artistului, lucrări în care remarcăm frusteţea desenului, puritatea cromatică şi, în cele din rumă, marca inconfundabilă a lui Kiriacoff-Suruceanu: arhitectura formelor; totul în materie de scenografie se bazează pe cerc şi semicerc. Lucrarea Afrodita este datată şi semnată: Th. Kiriacoff, [19]30. (V.B.)
Bibliografie:

BULAT, Vladimir, GAROFEANU, Ruxandra, „ Bessarabia Moia”, catalog de expoziţie, Artmark, 2009, pag. 23-24
CAZABAN, Ion, „Scenografi ai teatrului românesc interbelic (I), Theodor Kiriacoff-Suruceanu (1901-1958)”, în „Studii şi cercet. ist. art.”, Bucureşti, 1993
MANIU, Adrian, „Un mare pictor basarabean – Kiriacoff”, în „Rampa”, nr. 3265, 5 decembrie, 1928, p.1
MOLEA, Vera, „Aurel Ion Maican (II) perioada ieşeană”, în „Studii şi cercet. ist. art., teatru, muzică, cinematografie”, serie nouă, t. 3 (47), Bucureşti, 2009, p. 19–36Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/theodor-kiriacoff-suruceanu-afrodita-papa-lapte-zuliaridi-schite-de-costum-pentru-piesa-de-teatru-kir-zuliaridi-stagiunea-1930-1931-teatrul-national-iasi.html