Sculptoriţa Olga Smolenschi s-a născut la 19 august 1924 , în Cetatea Albă, Judeţul Cetatea Albă, Basarabia. După terminarea şcolii în oraşul natal, în 1943 a fost nevoită să se refugieze în România şi s-a stabilit la Bucureşti. Ca să aibă mijloace de trai, a urmat cursuri de stenodactilografie şi s-a angajat la o societate de construcţii (în septembrie 1944). În acelaşi timp a dat examen de admitere la Academia de Arte Frumoase pe care a absolvit-o în 1949, clasa profesorului Cornel Medera. A fost primită ca membru în Uniunea artiştilor Plastici din România  abea în iulie 2007.
Statutul de refugiată din Basarabia, şi refuzul de a se înregimenta în curentul realismului socialist,  au urmărit-o toată viaţa . Cu timpul s-a izolat şi a trăit discret, în culisele lumii artistice, singură.
A reuşit să participe la câteva expoziţii colective, dar  nu a avut nici o expoziţie personală în timpul vieţii. A vândut şi a dăruit multe din lucrările sale.  A decedat la 18 iunie 2012 la Bucureşti, la vârsta de 88 de ani.

Familia Lucia şi Ioan Fota,   moştenitorii sculptoriţei,  în dorinţa de a reda patrimoniului artistic românesc, opera umei sculptoriţe de excepţie, a organizat  în perioada  21 ianuarie – 3  februarie  o expoziţie personală la Cercul Militar Naţional, Sala Rondă
Expoziţia intitulată  „In memoriam Olga Smolenschi” a prezentat publicului o selecţie din lucrările rămase de la  sculptoriţa  Olga Smolenschi .La  vernisaj a participat şi a spus câteva cuvinte despre Olga Smolenski criticul de artă Constantin Prut. Criticul a declarat că „Sculptorul Olga Smolenski  a creiat o operă care merită în cel mai înalt grad să fie descoperită  şi integrată în fenomenul artistic din perioada postbelică” În acest sens criticul a mai declarat că „intenţionează să caute informaţii mai multe şi să realizeze un album dedicat sculptoriţei”.

În aceeaşi dorinţă de a promova opera sculptorului Olga Smolenschi , familia Lucia şi Ioan Fota a făcut trei donaţii, către Muzeul de Artă „Casa Simian” din Rm.Vâlcea, către  Muzeul de Artă din Baia Mare, şi către  Muzeul Agriculturii din Slobozia – Ialomiţa.
De asemenea au înscris-o pe Olga Smolenschi să participe la Expoziţia Naţională de Artă Contemporană 2013 care va fi organiza în perioada 01-15 noiembrie 2013 la Muzeul Agriculturii din Slobozia –Ialomiţa de către UAP Filiala Slobozia – Ialomiţa. Expoziţia va reuni lucrări ale  artiştilor plastici contemporani din întreaga ţară, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din România şi ai filialelor teritoriale ale acesteia

Despre arta sculptoriţei Olga Smolenschi
Olga Smolenschi  a utilizat diferite materiale în realizarea lucrărilor sale: ghips, lemn,  alabastru,  lut patinat, ceramică,  bronz.

Constantin Prut, din cuvântul de la vernisaj:
„În  perioada de formare Olga Smolenschi a realizat lucrări în stil figurativ, cu un meşteşug desăvârşit (ex. Coreeană)  dar care ţineau de o retorică dirijată, venită din Răsărit”

Coreeană – gips patinat

Cornel – bronz

„Dar Olga Smolenschi nu a acceptat acest dicteu al esteticii dirijate şi a părăsit saloanele oficiale şi cadrul banal al urmaşilor, a început să cutriere satele şi să cerceteze  arta populară, urmând acelaşi drum ca şi Brâncuşi, care a remodelat arta modernă
Olga Smolenschi a continuat să cerceteze istoria vie a poporului să cunoască aici o lume de simboluri, o lume formală, alta decât spuneau canoanele realismului socialist. S-a separat de comanda oficială şi în liniştea atelierului şi în modestia posibilităţilor materiale , a creiat o operă , inegală, dar plină de savoare.
Important mi se pare, că în o parte din lucrări este o simplificare imprumutată de la limbajul artei populare, renunţarea la detalii şi exprimarea adevărului, adevăr pe care artistul popular milenar, a ştiut să-l exprime atât de bine” (C.P.)
Din această perioadă datează lucrări ca Ţăran din Oaş (lemn), Ciobănaş (lemn), Aşteptare (gips patinat), Papagal (lemn pictat) etc.

Ţăran din Oaş – lemn

Ciobănaş – lemn

Aşteptare – gips patinat

Papagal – lemn pictat

„Cercetarea folclorului, cercetarea soluţiilor formale, geometrizate, o face să coboare mai adânc pe axa istorică, să se scufunde în trecut până în preistoria profundă, şi acele lucrări rotunde (Maternitate I şi II, Tandreţe II) evocă mai mult figuraţia neolitică, figuraţia de  dinainte de stabilirea  repertoriilor decorative şi simbolice. Acestă modalitate, această umflare, această explozie de vitalitate ţine de matriarhatul timpului şi de mijloacele artistului preistoric. La acest nivel înţelege Olga Smolenschi să se adreseze şi în felul acesta actualizează, face prezente aceste opere ce păreau închise în corpul istoriei.”(C.P.)
Din această perioadă  mai sunt lucrările: Tors neolitic (marmoră), Nud neolitic (ceramică), Tandreţe II (lut patinat), Maternitate II (lut patinat) etc

Tors neolitic – marmoră

Nud neolitic – ceramică

Tandreţe II – lut patinat

Maternitate II – lut patinat

În ultima perioadă a creaţiei Olga Smolenscihi a păşit pe calea deschisă de Brâncuşi îmbinând simbolismul artei populare cu modernismiul artei culte intrat in forţă după 1989. Astfel au rezultat opere de artă moderniste, la care sinteza ideii şi  sinteza formei s-au contopit într-o creaţie care o pune pe artistă  într-o descendenţă a liniei Brâncuşi – Gheorghe Apostu .
Lucrările  El şi ea (ceramică),. Fata cu mărgele (ceramică), Drumuri (bronz), Recunoştiinţă (bronz)
Nud I (alabastru), Scultorul (basorelief in bronz)  ilustrează această continuitate
El şi ea – ceramică

Fata cu mărgele (ceramică)

Drumuri – bronz

Nud – alabastru

Recunoştiinţă -bronz

Scultorul – basorelief in bronz

Tema nudului a revenit mereu, chiar obsedant  în creaţia artistei, în exprimări figurativ –expresioniste, ca o reflectare a singurătaţii  în care a trăit: Primăvara (Gips patinat), Tors (lut patinat), Nud IV (lemn), Repaos  (lut smălţuit)
În finalul vernisajului , d-l Constantin Prut a spus: „Drumul în viaţă al sculptoriţei Olga Smolenschi  a coinicis cu dramele epocii. Dar discursul artistic al sculptoriţei  se va impune în timp şi va ajunge să ocupe locul pe care-l merită”

Primăvara – Gips patinat

Tors – lut patinat

Nud IV – lemn

Repaos – lut smălţuit

Mariana-Lucia Fota a scris în catalogul expoziţiei de la Cercul Militar Naţional, Sala Rondă:
„Ideile , căutările şi aspiraţiile sale, au fost transferate unor materiale perisabile, căci perisabil este tot lucrul pământesc. Materia s-a rotunjit , blând şi mângâietor, sau s-a alungit, înălţându-se ca o săgeată, dar mereu a vibrat în ritmuri cosmice, amintind de începutul începuturilor. Uneori hieratismul icoanei bizantine s-a suprapus ca un văl delicat peste hieratismul antic, mărturisind despre unitatea oamenilor de pretutindeni şi de totdeauna.
Căutare înfrigurată, forţă şi sensibilitate, muzicalitate, culoare şi rugăciune – dar cum pot câteva picături de cuvinte să cuprindă tumultul şi grandoarea unui ocean ?  Să deschidem larg porţile minţilor şi ale inimilor noastre pentru a putea primi, ca nişte copii, cu bucurie, darurile pe care Olga Smolenschi ni le-a pregătit de-o viaţă”.

Fisa realizata cu ajutorul dlui Prof.dr.ing. Dan Zlatanovici, Membru SCAR