“Arta si comunicare” de Adrian Mociulschi: Capitolul III

Capitolul III : Fundatiile viitorului
“In Comuna primitiva, existenta picturii era conditionata de un consum bazat pe ritual, care angaja toti membrii colectivitatii. Functia religioasa a imageriei rupestre sau a vitraliilor din catedralele gotice, polariza atentia colectiva prin imaginile sacre asa cum astazi atentia opiniei publice este captata de mass media. Altfel spus, democratizarea creatiei artistice − ca proces menit sa asigure o larga participare a indivizilor la informatie − a transformat functia ritualica a receptarii intr-un „ceremonial“ receptionat prin cablu sau pe calea undelor. Pe micul ecran, sondele spatiale care cutreiera Sistemul Solar sunt parca mai aproape de noi decat proprii cunoscuti. René Berger arata in cartea sa, Mutatia semnelor (1972), ca principala cauza a tuturor transformarilor din ultima vreme este ceea ce autorul numeste „tehnocultura“, prin care se refera nu doar la geneza valorilor materiale si spirituale ale omenirii, ci, mai cu seama, la revolutia in comunicare, datorata progresului tehnologic. De pilda, vizitarea unui muzeu nu mai necesita astazi, obligatoriu, prezenta fizica, ci este posibila si printr-un tur „virtual“, gratie tehnologiilor informatice care relativizeaza notiunea distantei in spatiu. Omenirea a pasit, odata cu Neil Amstrong, pe Luna, privind craterele selenare prin ochiul odinioara magic al camerei de filmat − banalul webcam de astazi. René Berger, succesor al tezelor lui Walter Benjamin prin viziunea sa tehnologizata asupra culturii, introduce conceptul de „constiinta amalgam“ care nu mai deosebeste originalul de reproducere prin simplul fapt ca raportul heraclitic Unul-multiplu a suferit o mutatie, odata cu nasterea unui public eterogen, determinat de noile raporturi de comunicare instituite de mass media. Interesul colectiv a fost si este pragmatic. Putem presupune ca va ramane neschimbat si pentru generatiile viitorului, pentru ca asteptarile oamenilor sunt de ordin concret, urmarind adesea finalitatea imediata. Daca vreme de milenii ne-am indeletnicit cu aratul pamantului pentru a ne bucura de roadele sale, astazi automatizam, robotizam sau folosim ingineria genetica pentru a obtine acelasi rezultat : panem nostrum quotidianum.”