Vasile Varga

(n. 14 martie 1921, satul Ususău, județul Arad – d. 22 iunie 2005, Lipova)
a fost un pictor român.

Tinerețea

Vasile Varga s-a născut la data de 14 martie 1921, în satul Ususău (județul Arad). Își petrece copilăria la Săvârșin și la Păuliș, unde își manifestă primele daruri artistice, remarcate de învățătorul Teodor Neagu. În anii de liceu la Arad, întâlnirea cu pictorul Cornel Minișan și îmbărbătările profesorilor îi dezvăluie chemarea pentru artă, bunăoară pentru grafică și pictură: repartizat militar la București, frecventează muzeele Toma Stelian și Krikor Zambaccian, și urmează cursurile lui George Oprescu.

După al doilea război mondial este admis la Școala superioară de Arte din București unde expune începând din anul 1951; în 1953 este admis în Uniunea Artiștilor Plastici.

Cariera:

Vasile Varga își desfășoară cariera la București, împreuna cu soția sa, critica de artă și autoarea mai multor cărți de specialitate Eleonora Costescu.

Expoziții:

1953, cu grupul “Ion Andreescu”, sala “Dalles”, București
1956, cu alți acuareliști români, la Viena, Austria
1968, Galeria UAP din București
1968, cu alți pictori români, la Frankfurt am Main, Germania
1969, cu alți pictori români, la Lüdenscheid, Germania
1969, cu alți pictori români, la Moscova și la Tallinn, URSS
1970, Muzeul județean Suceava, cu Paul Gherasim
1970, cu alți pictori români, la Beirut, Liban1972, cu alți pictori români, la Freiburg im Breisgau și la Bamberg, Germania
1973, Muzeul Satului, București, cu Paul Gherasim
1974, cu alți pictori români, la Piestany, Cehoslovacia
1976, la Galeria Nouă, București, cu tema “Arta și Natura”
1978, la galeria Orizont, București
1978, la galeria Bastion, Timișoara, cu Paul Gherasim
1979, la galeria Bastion, Timișoara și la galeria “Alfa”, Arad1980, Muzeul județean Râmnicu Vâlcea, cu Paul Gherasim și la Muzeul orașului din Lipova, Arad
1981, Muzeul orașului din Lipova, Arad
1982, la Sibiu, cu tema “Geometrie și sensibilitate”
1988, la Căminul Artei, București, cu Grupul Prolog
1991, la Căminul Artei, București, cu Grupul Prolog1992, la galeria “Catacomba”, București, cu Grupul Prolog
1994, la galeria “Catacomba”, București, cu tema “Omagiu lui Eminescu”
1994, la fundația culturală “George Călinescu”, Onești
1996, la galeria “Catacomba”, București, cu grupul “Prolog”, și la galeria “Delta”, Arad.Organizator de tabere și simpozioane artistice:

Vasile Varga, împreună cu Eleonora Costescu, au organizat astfel de manifestări, menite să provoace întâlniri și schimburi sufletești între artiști, în:

1971 la Turnu Severin
1975 și 1976 la Reșița
1977 și 1978 la Deva
1980 la Râmnicu Vâlcea
1982 la Buzău pentru centenarul lui Ion Andreescu
1992 la Târgoviște pentru cei 120 de ani de la nașterea lui Gheorghe Petrașcu
1994 la Onești

Vasile Varga (1921-2005), “Mirii”, ulei pe panza, 100x80cm, semnat dreapta jos cu albastru, cu dedicatia artistului, localizat si datat 1 Dec 86 Berlin

Publicații:

Nicolae Grigorescu (Ed. Meridiane, 1973)
Ion Andreescu (Ed. Meridiane, 1978)

Înafara acestor cărți, Vasile Varga, împreună cu Eleonora Costescu, a scris zeci de articole în diferite publicații, periodice (Luceafărul, România literară și altele) sau nu (ghiduri ale muzeelor de artă din Arad, Lipova, Suceava, Craiova, Muzeele Simu și Național de Artă din București, cataloage de expoziții ș.a.m.d.)Distincții:

1960: Meritul cultural clasa V
1971: Steaua României clasa V

Citate:

A trăi cu o critică de artă zi de zi este cea mai bună școală artistică, nu-ți poți permite să te mulțumești cu aproximații.
Noi n-am avut mari probleme cu regimul. Am evitat sa fim prea “pentru” sau prea “contra”, ne-am adresat sufletelor din oameni, prin artă mai mult decât prin cuvinte, fără să ne oprim la situațiile aparente. Cine avea simțuri să simtă, simțea…
Spiritul artistic mi se pare, azi, foarte împovărat de tehnicile multiplicării și transmiterii la distanță a imaginilor: centrarea întregii ființe umane pe activitatea gândirii, în disprețul și deriva simțirii, mi se pare a fi cauza unui mare dezechilibru…

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_VargaVasile Varga
Natură statică cu fructe

O natura statică “în dulcele stil clasic” al școlii românești de pictură. O lucrare frumoasă, bogată, cu plină pastă așezată în tușe viguroase și o paletă dominantă în tonuri calde de galben, roșu, oranj, verde.

După o copilărie arădeană în care talentul lui nu va trece neobservat, Vasile Varga are șansa întâlnirii cu pictorul Cornel Minișan, ce-i descoperă, în anii de liceu, vocația artistică, pe care va începe să o cultive cu seriozitate, mai întâi prin frecventarea unor bogate muzee ale capitalei (Muzeul Toma Stelian, Muzeul Zambaccian) sau a cursurilor ținute de istoricul de artă George Oprescu. După încheierea celui de-al doilea război mondial va începe pentru Vasile Varga inițierea directă în tainele picturii, prin urmarea Școlii superioare de arte din București. Curând după finalizarea studiilor, începe lunga serie de expoziții, debutând încă din 1951, dintre care enumerat numai câteva: 1953, cu grupul “Ion Andreescu”, sala “Dalles”, București; 1956, cu alți acuareliști români, la Viena, Austria; 1968, cu alți pictori români, la Frankfurt am Main, Germania; 1970, Muzeul județean Suceava, cu Paul Gherasim; 1974, cu alți pictori români, la Piestany, Cehoslovacia; 1976, la Galeria Nouă, București, cu tema “Arta și Natura”; 1982, la Sibiu, cu tema “Geometrie și sensibilitate”; 1991, la Căminul Artei, București, cu Grupul Prolog; 1994, la galeria “Catacomba”, București, cu tema “Omagiu lui Eminescu”;

Pentru activitatea sa artistică, dar și pentru critica de artă pe care a desfășurat-o, rămânându-ne de la el două monografii de referință (despre Nicolae Grigorescu, respectiv bunul său prieten, Ion Andreescu ) Varga a fost distins cu decorația Meritul Cultural, clasa V (1960) și cu Steaua României, clasa V (1971).

Sursa: http://www.growart.ro/natur–static–cu-fructe_170.html