Letitia Oprisan s-a născut la 27 martie 1937 la Căbeşti – Podul Turcului, Bacău, România.

A absolvit Academia de Arte Frumoase “Nicolae Grigorescu” la secţia pictură în 1967, clasa maestrului Alexandru Ciucurencu.

În 1969 debutează ca artist.

În 1975 devine membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Din 2000 este membră a Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Profesionişti.

Uriasul ulei panza 89x89cm ciclul Panta Rhei

 

EXPOZIŢII PERSONALE (selectie)

 

1967 – BUCUREŞTI – GALERIA ATENEUL TINERETULUI

1972 – BACĂU – GALERIA MUZEULUI DE ARTĂ

1974 – BACĂU – GALERIA MUZEULUI DE ARTĂ

1979 – DUSSELDORF / GERMAIA – GALERIA VIELER & BANDER

1986 – BUCUREŞTI – GALERIA CAMINUL ARTEI

1991 – BUCUREŞTI – GALERIA CAMINUL ARTEI

1995 – BUCUREŞTI – GALERIA ORIZONT

1995 – BUCUREŞTI – FOAIERUL TEATRULUI DE COMEDIE

1996 – BUCUREŞTI – GALERIA MUZEULUI LITERATURII ROMÂNE

1998 – MOGOŞOAIA – CENTRUL NATIONAL DE CULTURĂ

1998 – AMBOISE / FRANŢA – GALERIA LE POINT TOURNE

1999 – BUCUREŞTI – GALERIA SIMEZA

2002 – BUCUREŞTI – CERCUL MILITAR

2003 – BUCUREŞTI – GALERIA GALATECA – martie

2004 – BISTRIŢA NĂSĂUD – GALERIA U.A.P

2005 – BENDORF – GALERIILE “HUNTER LENCHENS HAUS” – martie

2005 – BONN – CONSULATUL ROMÂN – aprilie

2005 – KÖLN / GERMANIA – “Piazzetta” des Historischen Rathauses

2006 – BUCUREŞTI – GALERIA SIMEZA

2009 – BUCUREŞTI – GALERIA CAMINUL ARTEI

2010 – BUCUREŞTI – GALERIA INSTITUTULUI IRECSON

 

Esafodajul timpului acrylic panza 90x90cm ciclul Seismice

EXPOZIŢII DE GRUP (selectie):

 

EXPOZIŢIA JUDEŢEANĂ A FILIALEI U.A.P. BACĂU

Bacău, Galeria Muzeului de Artă

ediţiile 1971, 1972, 1973, 1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979, 1980

EXPOZIŢIA INTERJUDEŢEANĂ  DE ARTE A FILIALELOR U.A.P.

Bucureşti, Ateneul Român, 1973

SALONUL MUNICIPAL DE GRAFICĂ

Bucureşti, Sala Dalles, 1975

Cluj-Napoca, Muzeul de Artă, 1977

BIENALA DE PICTURĂ & SCULPTURĂ

Bucureşti, Sala Dalles

ediţiile 1975, 1978, 1986, 1987

EXPOZIŢIA NAŢIONALĂ DE PICTURĂ & GRAFICĂ

Bucureşti, Sala Dalles

ediţiile 1977, 1978, 1980, 1981, 1988

SALONUL MUNICIPAL DE ARTĂ

Bucureşti, Muzeul de Artă

ediţiile 1980, 1981, 1983, 1986

ŢĂRĂNIMEA, PUTERNICA FORŢĂ SOCIALĂ

Bucureşti, Sala Dalles, 1977

SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ BACĂUANĂ LA BUCUREŞTI

ediţiile 1979, 1980

TÂRGUL NAŢIONAL DE ARTĂ

Bucureşti, Sala Dalles

ediţiile 1984, 1985

SALONUL MOLDOVENILOR

Galaţi, Muzeul de Artă Contemporană, 1991

PICTORI ROMÂNI ÎN OLANDA

Olanda, Wageningen, galleria Het Dijkstoelhuis, 1991

PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ

Bucureşti, galeria Simeza, 1992

SALONUL NAŢIONAL DE GRAFICĂ ŞI ARTE DECORATIVE

Bucureşti, Teatrul Naţional

1993, 1996

SALONUL NAŢIONAL DE ARTĂ

Bucureşti

ediţiile 1994, 2001

SALONUL NAŢIONAL DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ

Bucureşti, Teatrul Naţional, 1992

SALONUL MUNICIPAL DE ARTĂ

Bucureşti, Teatrul Naţional

1991, 1995

GRAFICĂ

Bucureşti, Sala Parlamentului, 1996

PICTURĂ ŞI GRAFICĂ

Germania, Manheim, galeria Senck, 1997

PEINTRES RUSSES ET ROUMAINES – REPERES CONTEMPORAINES

Franţa, Tours, galeria Espace “Chateauneufs”, 1997

EXPOZIŢIE DE GRUP

Franţa, Saint Prive – Saint Mesmin, Salle Polyvallente, 1998

TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE ARTE VIZUALE – BUCUREŞTI

ediţiile 1998, 1999, 2000, 2001, 2002

SALONUL ANUAL DE ARTĂ – BUCUREŞTI

ediţiile 1998, 1999

CONFORMISM – NONCONFORMISM

Galaţi, Muzeul de Artă, 1999

STUDIO OPT

Bucureşti, Galeria Muzeului Municipiului, 2000

EXPOZIŢIE DE ARTĂ ROMANEASCA

Suedia, Lowestad, galleria Bartoftagard, 2000

SALONUL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ 2000

Bucureşti, Sala Parlamentului, 2000

ARTISTES PEINTRES ROUMAINS EN FRANCE AVEC SOLEIL DE
L’EST ENTRE 1997 – 2004

Bucureşti, Galeria Apollo & Institutul Francez

EXPOZIŢIE DE PICTURĂ SOLEIL DE L’EST

Franţa – Collioure – Salle du Conseil Municipal, 2006

SALONUL NAŢIONAL DE ARĂ

Bucureşti – Salonul Naţional de Artă, Galeria Constantin Brâncuşi – Palatul Parlamentului, 2006

TÂRGUL INTERNAŢIONAL AL ARTELOR VIZUALE

Bucureşti – Sala ROMEXPO, 2007

EXPOZIŢIA ARTISTES ROUMAINS

Franţa – Paris Montmartre sur le Chemin de Compostelle, 2007

EXPOZIŢIA RETROSPECTIVE DE PEINTURE CONTEMPORAINE ROUMAINE A ASOCIAŢIEI INTERNAŢIONALE CULTURALE “SOLEIL DE L’EST”

Paris – 75009, Fondation Taylor, 2008

EXPOZIŢIA “BIENALA ION ANDREESCU EDIŢIA A VI-a”

Buzău – Galeria de Artă Ion Andreescu, 2008

EXPOZIŢIA “BIENALA CONCURS DE ARTĂ PLASTICĂ GH. PETRAȘCU”, ED. IX-a

Târgoviște – Galeriile Stelea, 2008-2009

SALONUL ANUAL DE IARNĂ AL ARTELOR VIZUALE

București – Galeria Muzeului Municipal, 2010

SALONUL MUNICIPAL BUCUREȘTI AL U.A.P.R.

București – Galeria Artis, 2010

EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ WEST MEETS EAST – A CULTURAL BOOK EXCHANGE – ED. IV-a

Iași – Galeria Nicolae Toniza, 2011

EXPOZIŢIE INTERNAŢIONALĂ WEST MEETS EAST – A CULTURAL BOOK EXCHANGE – ED. V-a

Bucureşti –Sala de Expoziţii Constantin Brâncuşi – Palatul Parlamentului,

(10 – 28 octombrie 2011)

Univers vibratoriu acrylic panza 90x90cm ciclul Panta Rhei

BIBLIOGRAFIE

 

1982 – PICTORI ROMANI CONTEMPORANI

editat de U.A.P. București, volumul II

1998 – ENCICLOPEDIA ARTISTILOR ROMANI CONTEMPORANI

Autori: Al. Cebuc, Vasile Florea, Negoiță Laptoiu, editura Arc 2000, București

2000 – IPOTESTI-TOPOS EMINESCIAN

Autori: Ctin Prut, Valentin Ciucă, editura Gseea, Botoșani

2002 – WHO’S WHO IN ROMANIA

ediție princeps, editura Pegasis Press, București

1997 – WHO’S WHO IN THE BALKANS

Atena, Grecia

2003 – COLECTIA DE ARTA A CAMEREI DEPUTATILOR

Autor C. Florescu, București, ed. Regia autonomă “Monitorul oficial”

2005 – ARTISTES PEINTRES ROUMAINES EN FRANCE AVEC SOLEIL DE L’EST ENTRE 1997-2004

București, editura Arc 2000

2006 – ORIZONTURI ARTISTICE CONTEMPORANE

Fundaţia de Artă “Sf. Luca” Bârlad, editura Paneurope

2006 – WHO’S WHO – ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA

2008 – PRÉSENCES DE LA PEINTURE CONTEMPORAINE ROUMAINE EN FRANCE AVEC SOLEIL DE L’EST ENTRE 1990-2008

Bucureşti, editura Arc 2000

2008 – LEXICON CRITIC ŞI DOCUMENTAR. PICTORI, SCULPTORI ŞI DESENATORI DIN ROMÂNIA, SECOLELE XV-XX

Bucureşti, editura Medro

2009 – UN SECOL DE ARTE FRUMOASE ÎN MOLDOVA

Autor Valentin Ciucă, Iaşi, editura Art XXI

2011 – DICŢIONARUL ILUSTRAT AL ARTELOR FRUMOASE ÎN MOLDOVA 1800-2010

Autor Valentin Ciucă, Iaşi, editura Art XXI

2011 – CATALOG ”WEST MEETS EAST”- A CULTURAL BOOK EXCHANGE

Autor catalog: Daniela Frumuşeanu, editura UNArte Bucureşti

Solfegii caniculare ulei panza 100x120cm ciclul Eterna Devenire

Selecţii – texte critice

Mihai Drişcu – „Cenaclul Tineretului”

Letiţia Oprişan expune o pictură mai diversă; reacţionează uneori în sensul conciziei, la graniţa dintre rafinata asceză şi simplificările în dreptate spre schema….. alteori culoarea, în raporturi îndrăzneţe, iradiază. După explozia unei mişcări complexe, de direcţie unică rezultă un alt echilibru, ce permite jocul de forţe contradictorii, multiplicarea factorilor de energie. Poate, ca procedeu, numai intercalarea într-o abstracţie ritmică a unor detalii figurative, are legatură cu narativismul suprarealist din singularul “Vis al pisicii de mare”.

România Literară, 1969, Bucureşti

 

Marin Gherasim – „Efervescenţă creatoare”

Este un fapt semnificativ pentru mişcarea artistică a ţării, închegarea şi personalizarea a numeroase centre de cultură. Mitul şi fascinaţia Capitalei începe să nu se mai justifice întru totul cînd centre ca Iaşul, Clujul, Timişoara, Bacăul, Galaţii, ca să numesc doar cîteva, întreţin focare de o intensă spiritualitate. De altfel oraşul Bacău nu a ieşit la lumina culturii de curînd, aici existînd cum bine se ştie o veche tradiţie de cultură şi un climat mereu propice să o întreţină. Entuziasmul şi dăruirea pasionată a unui grup de intelectuali fac din acest oraş un loc prielnic dezvoltării înaltelor temperaturi spirituale la care îi obligă de altfel trecutul.

Dezvoltarea plasticii este doar un domeniu în care excelează acum Bacăul, dar unul pe deplin semnificativ. Putem vorbi astăzi, cu toată obiectivitatea, că aici există artişti plastici cu o bine definită personalitate, cu timbru stilistic distinct, care depăşesc evident interesul strict local.

… Letiţia Oprişan este atrasă imperios de mişcarea, de contradicţiile, de dinamica vieţii actuale. Ea se simte atrasă de spiritul trepidant al civilizaţiei noastre, vădind o vocaţie moralizatoare şi un spirit sagace, acut ironic. Accentelor critice din unele tablouri ale sale le ia locul uneori o atitudine lirică, contemplativă, artista fiind dotată nativ cu un apreciabil simţ al culorii. Arta ei se înscrie în ceea ce s-ar putea numi încercarea de a constitui o mitologie a vieţii contemporane din care nu lipsesc, cum arătam, accentele critice, moralizatoare.

Ateneu, 1973, Bacău

Tudor Octavian – „Letiţia Oprişan, în preajma unei expoziţii personale” – Atelierul unui artist

… Degajată de grija notorietăţii imediate, încurajată de elogiul bine motivat al unor comentatori de artă, Letiţia Oprişan a reuşit nu doar o serie impresionantă de tablouri ci o metodă originală, un tip de imagine pe cât de şocant, pe atât de verosimil, convingător. O pictură care justifică tot entuziasmul. Dacă am amintit senzaţia de verosimil, de improbabil retrăit cu firesc e pentru că numai autenticitatea are acest dar: un lucru în toate privinţele nou vine ca ceva îndelung aşteptat. E o pictură care stimulează nevoi spirituale în gestaţie. Cred că pictura Letiţiei Oprişan poate constitui, într-un climat social mai stabil, o investiţie.

România Liberă, 1995, Bucureşti

Octavian Barbosa

“Pictura Letiției Oprișan este argumentul cel mai valid și resursele de înnoire ale artei se află în ea însăși; ca orice tentative legate de limbaj sau forme de expresie proprie unei viziuni sau sensibilități moderne își au locul fără dislocarea structurilor esențiale ale construcției picturale. Letiţia Oprişan este un pictor modern prin calitatea discursului plastic și nu prin gestica epatantă și artificioasă împrumutată de la alții.

Artista trăiește creativ propriul său timp. În asta constă meritul cardinal al artei sale ce se dezvoltă cu dezinvoltură într-un spațiu al freneziei cromatice de-a dreptul cuceritor.

Letiţia Oprişan este posesoarea unui instinct pictural excepțional, care cu timpul și-a decantat individualitatea stilistică, s-a rafinat și s-a ordonat în sintaxe plastice de o surprinzătoare prospețime și îndrăzneală asociativă.”

Catalog Expoziție Personală, 2002

 

Corneliu Antim – Cazna spre Creanga de aur

Astfel şi-a intitulat Letiţia Oprişan una dintre picturile care rezumă într-un concept plastic, seducător şi provocator totodată, un parcurs creator de peste 35 de ani şi o întâmpinare mărturisitoare, în care tensiunea interogativă se limpezeşte parcă tot mai mult în lumina revelată a răspunsurilor. Pentru că artista îşi copleşeşte realmente privitorul şi în această a XX-a expoziţie personală din eleganta incintă a galeriei „GalAteCa”, din aripa nouă a Bibliotecii Centrale Universitare, cu stenica dezlănţuire a armoniilor ei cromatice, dar şi cu fervoarea trăirilor spirituale care îi marchează atât de subtil apogeul carierei artistice.

Tablourile ei exultă sub această accesibilă vibraţie senzorială a luminii. Câmpuri puternice de materie colorată palpită adeseori în stări ce sfidează logica înveterată a armoniilor. O tensiune spirituală de intensitate extraordinară se resimte în pictura Letiţiei Oprişan, ce se transmite vizual nu prin obişnuitul cod al simbolurilor sau al alegorismului plastic…

Suplimentul Ziarul de Duminică, 2003

 

Luiza Barcan – „Pictura ca o stihie”

Izvor nesecat de picturalitate în sensul cel mai pur al cuvântului este arta Letiţiei Oprişan. Sunt mulţi congeneri de-ai ei cărora li se potriveşte temperamental orice tehnică a picturii ori a graficii, în sens larg. Pe Letiţia Oprişan nu ţi-o poţi imagina însă altfel decât despărţind ferm apele de uscat în universul dezlănţuit al culorii.

… Cineva care se pricepe la muzică ar putea cu siguranţă să transcrie pe un portativ concertul cromatic născut în fiecare compoziţie a Letiţiei Oprişan.

Ceea ce uimeşte cu adevărat, la o primă întâlnire cu pictura aceasta clocotind de viaţă, este impresia de spontaneitate, disoluţia oricărui semn de efort. Ai spune că, aşezată în faţa pânzei, artista lucrează direct, sub impulsul unei inspiraţii care-i dictează fiecare tuşă. Şi totuşi, realitatea e alta. Oricât de dezlănţuită ar părea la o privire superficială pictura ei, totuşi ea se naşte în urma unei elaborări atente. Stihia e controlată de fapt şi fiecare linie e modelată cu grijă. Nu e deloc uşor să ţii în frâu un astfel de temperament, însă artista a ajuns să se cunoască pe sine şi să fie stăpânul absolut al trăirilor ei. Dincolo de impulsurile naturale, pe care probabil că Letiţia Oprişan nu şi le-a înfrânat niciodată, neavând complexe ori inhibiţii faţă de culoare, transpare cu claritate deprinderea fără reproș a meșteșugului picturii.

Adevărul literar și artistic – 2005, Bucureşti

Florin Toma – Republica Revolta Superioară – Letiţia Oprişan – Revolta culorii

Trei sunt în opinia noastră căile prin care se accede lao relaţie de confort semantic (adică înţelegi ceeace vezi!) cu pictura Letiţiei Oprişan. Mai întâi se poate defini o componentă nervoasă, extrem de energică a spiritului său creator, nu numai în teme ci şi la nivelul tehnicii. Ductul e rapid, neîndurător, aproape duşmănos, iritant, castrator şi tăios. Mâna nu bâjbâie. Intuiţia nu se împleticeşte. Priviţi cu atenţie ciclul “Tornadelor” şi veţi simţi nevoia să vă feriţi. Atât de puternică e impresia de siguranţă şi precizie ascuţită, încât privitorul simte nesmintit dorinţa de a face doi paşi înapoi. Parcă spre a se proteja de tăişul cioburilor dezlănţuite. Apoi, survine dezmăţul cromatic. Revolta culorii. Fiecare pată (chiar există o sumedenie de pete, care îndulcesc impresia de coroziv a ductului!) se dezvoltă autonom, liberă, se lăţeşte în spatele formei – uneori, deloc de condamnat de deliberat, de imprecisă! – şi devine ea însăşi trop, se transformă într-o figură narativă. Doar ea, culoarea, priveşte – în răspăr, bineînţeles, nici nu se poate altfel! – miturile personale ale Letiţiei Oprişan. Şi, în fine, a treia cale,  dar nu ultima, ni se pare a fi socotinţa. Fiecare viziune, fiecare tablou, fiecare linie, fiecare picătură de vopsea, fiecare ectoplasmă – toate sunt însoţite de un cerificat de utilitate maximă. Nimic nu e nefolositor. Cum, tot aşa, nimic nu e zadarnic. Totul e chibzuit, înseamnă băgare de seamă, calcul şi măsură.

Viaţa Românească, 2010