Mihai Sârbulescu

(n. 1957 în București)

Este un pictor și desenator român.

Studii:

1976 – Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” București, clasa prof. Stefan Sevastre
1981 – Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, Pictura, clasa prof. Marius Cilievici
Din 1985 participă la întemeierea grupului Prolog împreună cu Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv și Horea Paștina
Doctor al Universității Naționale de Arte București cu teza „Dosar Prolog”, coordonator Andrei Pleșu.
Cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Arte București, Secția Pictură, din 2004.
Membru co-fondator al grupului Prolog – 1985Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România
Colaborator al Revistei Sinapsa
Participă la tabăra de creație Stefan Luchian, Ipotești (1997-2003)
Tabăra de creație de la BalcicExpoziții personale:

1985 – Atelier ’35, București 1985
1990 – Căminul Artei, București
1994 – Catacomba, București
1995 – Ludwig Forum, Aachen, Germania
1997 – Galleria 28, Timisoara
1997 – Inspectoratul pt. Cultura, Bistrita
1997 – Klaus Kiefer Galerie, Essen, Germania
2000 – Est-West, New York, S.U.A.2001 – Galeria Verdi, Bucuresti
2001 – Galeria Anticariat „Curtea-Veche”, București
2002 – Institutul Roman de Cultura, Berlin, Germania
2003 – Muzeul Brukenthal, Sibiu
2003 – Muzeul de Arta, Brasov
2003 – Galleria 28 & Anastasia, Timisoara
2004 – Galeria Cervino, Augsburg, Germania
2005 – Institutul Roman de Cultura si Cercetari Umaniste „Nicolae Iorga”, Palazzo Correr, Venetia, ItaliaExpoziții Prolog:

1985, 1986, 1987, 1989, 1990 – Caminul Artei, București
1991 – In cadrul expozitiei „Filocalia”, Artexpo, București
1992 – Catacomba, Bucuresti
1994 – „Seduzione della Differenza”, Arte Fiera, Bologna,
1994 – Venetia, Italia
1994 – In cadrul expozitiei „Orient-Occident”, Muzeul de Arta, Timisoara
1995 – Limassol, Cipru
1996 – Catacomba, Bucuresti
1996 – Galleria 28, Timisoara
1999 – Galleria 28, Timisoara1999 – In cadrul expozitiei „Sacrul in arta”, Sala Constantin Brancusi, Palatul Parlamentului, București
2000 – Galeria Ludovic, Bucuresti
2001 – Galeria :Anticariat „Curtea-Veche”, București
2002 – „Comesenie la Sirnea”, Galleria 28, Timisoara
2004 – Muzeul de Arta, Arad
2004 – Galeria Anticariat „Curtea-Veche”, București
2010 – Galeria Zikkurat, Teatrului Național și Palatului Artelor din BudapestaExpoziții de grup:

1982 – „Geometrie si sensibilitate”, Casa Artelor, Sibiu
1983 – „Constructia”, Atelier ’35, București
1985 – “Peisaj ’84, Tescani”, Galateea, București
1985 – “Stiinta si arta”, Institutul de Arhitectura Ion Mincu, București
1987 – “Alternative”, Orizont, București
1987 – “Concurs International al Tinerilor Artisti”, Sofia, Bulgaria
1988 – “Expozitia Nationala a Tinerilor Pictori”, Baia-Mare
1990 – “Portretul prezidential”, Galateea, București
1990 – “9+1”, Dalles, București
1990 – “Festivalul International de Pictura”, Cagnes sur Mer, Franta
1990 – “Asteptare si izbucnire”, Szombathely, Ungaria
1991 – “Europa necunoscuta”, Cracovia, Polonia
1991 – Galeria Turm, Horn, Austria
1992 – Lisabona, Portugalia
1992 – “Festival Plen-air”, Sternberck, Cehoslovacia
1992 – Galeria La Cordé, Paris, Franta
1992 – In cadrul “Conferintei Laicatului”, Muzeul Taranului Roman, București
1993 – Colectia Fundatiei “Anastasia”, Catacomba, Bucuresti
1993 – “Insemne ale pictorului in materie si geometrie”, Muzeul Colectiilor de Arta, București
1993 – “Insemnari pentru o nostalgie”, Muzeul de Arta, Timisoara
1993 – Espace Jacques Prevert, Savigny le Temple, Franta
1994 – “Pentru Eminescu”, Catacomba, Bucuresti
1993 – “Tema”, Muzeul National de Arta al Romaniei, București
1993 – “Pas d’accord avec Zefirelli”, performance, Muzeul Kiscelly, Budapesta, Ungaria
1993 – “Bizant dupa Bizant”, Venetia, Italia
1995 – Appledorn, Olanda
1996 – Festivalul National “Filocalia”, Muzeul de Arta, Cluj-Napoca“Chipuri de pictor”, Artexpo, Bucuresti

1997 – “Bucuresti dupa ’89”, Ludwig Forum, Aachen, Germania
1998 – “Versions of Transfigurations”, Mücsarnok, Budapesta, Ungaria
1998 – “Studiu, Nud”, Artexpo, Bucuresti
1998 – “Tricentenarul Palatelor Brancovenesti de la Portile Bucurestiului”, Sala Constantin Brancusi, Palatul Parlamentului, București
1999 – “Una Bisanzio Latina”, Galeria Bramante, Roma, Italia
1999 – Centrul Cultural Roman, Budapesta, Ungaria
1999 – “Rudenie si patrimoniu”, Kalinderu, Bucuresti
2005 – “Portretul. Sine si oglindire”, Palatele Brancovenesti de la Portile Bucureștiului”, Mogosoaia
2005 – “Colegi si prieteni. Pictura si documente”, Galeria Anticariat “Curtea-Veche”, București
2007 – “Balcic. Scoala de la Marea Neagra”, Palatul Cercului Militar National, București
2008 – “Balcic. Scoala de la Marea Neagra”, Galeriile Arcade, Bistrita
2008 – “Europ’Art”, Târgul Internațional de Artă Geneva, Elveția

Burse:

1991- Horn, Austria;
1995 – Ludwig Forum, Aachen, Germania.

Cărți publicate:

Despre Ucenicie, EdAtunastasia, 2002
Jurnal, Ed. Ileana, 2004

Distincții obținute:

A obținut Ordinul Serviciul Credincios în grad de cavaler.

Opera:

Ce timpuri sunt acelea in care sunt lucrate desenele si tablourile lui Mihai?Nu Sunt copilăria și nici tinerețea, ci un trecut imaginar ideal,pot sa-i spun timpul Van Gogh.Tot așa iubeau cei din Renaștere Antichitatea în resturile care ieșeau ici colo din pământ. Iluzoriu, stelele, pietrele, vâscu, lichenii nu au vârstă, nici la Aries,
nici nici, dar gutuiului căruia îi curg rășinle are cam vârsta de acum a lui Mihai, aceeași cu a pâinii ușor crăpate aruncând în creștere firmituri și coji. Despre pictura lui Mihai Sârbulescu, Text de
Ion Grigorescu

Acest elogiu al exccsului, prezent în majoritatea imaginilor lui Mihai Sârbulescu,posedă un subînțeles demn de toată atenția : fără credință, actul de a picta. excesul lui sublim, rămâne pentru suflet un simplu afrodisiac. Și încă o observație: ca să reziști în pictură nu este de ajuns să-ți consolidezi stereotipiile ; orice redută cucerită care își consacră talentul trebuie grabnic aruncată în aer, în așa fel încât truda de a te deosebi de alții să nu covârșească conștiința faptului că nici n-ai pus încă început picturii tale.
Pictura lui Mihai Sârbulescu, Text de Sorin Dumitrescu

Mihai Sarbulescu – Despre Jurnal

La intrebare pusa de Iolanda Melamen intr-un interviu luat acum multi ani; “Care este momentul nasterii unui jurnal?” Mihai Sarbulescu raspunde: “Sunt doua momente ale nasterii unui jurnal: unul, cand te apuci sa-l scrii si sa-l notezi zilnic sau macar din cand in cand pentru tine inca din adolescenta, cand pare ca descoperi cate ceva sau te descoperi pe tine si notezi, si al doilea moment, cand te hotarasti sa-l publici. Ma intreba cineva de ce l-am publicat. Un om inca tanar si publica un jurnal! Il aveam pe caiet, am trecut printr-o perioada mai dura in viata si am incercat sa ma redescopar cumva pe mine. Atunci m-am hotarat sa-l transcriu pe calculator. In timp ce-l transcriam si il mai periam un pic, am inceput sa ma gandesc ca, de fapt, in literatura romana a pictorilor nu prea exista jurnale. E adevarat. Materialul artistului plastic sau materialul muzicianului nu seamana cu cel al scriitorului. Pictura, sculptura, muzica sunt limbi mute. Nu ca nu ar striga sau nu ar murmura cand vor cate ceva, dar sunt nediscursive. Meseria pictorului si a muzicianului are o oralitate care tine de breasla. Pictorii vorbesc intre ei foarte mult.” despre acest Jurnal in confesiunea unui pictor de clopote. Cronică Plastică:

Ucenicul neascultător de Pavel Șușară:

Am prezentat cartea Despre ucenicie, a lui Mihai Sârbulescu, atunci cînd a apărut ” în 2002, la Editura Anastasia. Consistentă carte de interviuri, de fapt discuții mai ample, uneori cu doi sau chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi, Despre ucenicie a devenit din ce în ce mai greu accesibilă și tot mai căutată, în special de către studenți, acesta fiind și motivul reluării comentariilor pe marginea ei. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile cărții, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi, Horea Paștina, Ștefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea Tohătan și Vasile Varga. Cîțiva dintre acești artiști, Horia Bernea, Florin Mitroi, Vasile Varga, au dispărut între timp, devenind, ei înșiși, istorie, iar Paul Gherasim, ideologul din umbră și pictorul extrem de precaut, a pășit decis în spațiul public și a deschis, în ultima vreme, vreo trei expoziții.

Prezența constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuși, moderatorul și, în același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_S%C3%A2rbulescuStânjenel este o lucrare sensibilă ce păstrează cu sine prospețimea lucrului nemediat după natură și dragostea pictorului pentru culoare și plină pastă. Alegerea artistului pentru un suport de dimensiuni mici subliniază fragilitatea și candoarea subiectului.

Din 1985 face parte din Grupul Prolog,  care a oferit o nouă dimensiune  peisajului cultural românesc. Alături de grupul Prolog va expune din anul 1985 până în prezent.
Participă la expoziţii de grup organizate în România, Ungaria, Bulgaria, Polonia, fosta republică Cehoslovacia, Franţa, Italia, Germania şi Elveţia.
Mihai Sârbulescu este autorul volumelor: Despre Ucenicie, editura Anastasia, 2002 şi Jurnal, editura Ileana, 2004. A fost distins cu Ordinul Serviciului Credicion în gradul de cavaler. De asemenea printre bursele ce i-au fost acordate se numără cea din anul 1991 la Horn, Austria şi cea din anul 1995 la Ludwig Forum, Aachen, Germania.
Lucrarea ”Trunchi de salcie” este o reprezentare transfigurată a realului, într-o manieră spontană și încărcată de savoare picturală.
Sursa: http://www.growart.ro/st-njenel_155.html

Cititi si:

Perechi si serii in pictura lui Mihai Sarbulescu