Radulescu Magdalena
Anul Nasterii: 1902
Anul Decesului: 1983 |
|
Din Muzeul Zambaccian:
În opoziţie cu direcţiile picturii moderne faţă de compoziţie, Magdalena Rădulescu concepe totul în mişcare, iar caracterul raţional al structurilor este deseori înlăturat în favoarea tentei ludice, care reuşeşte la rândul său să devină coordonator al unui complex de stiluri şi motive. Surprindem la Rădulescu elemente caracteristice ale mai multor stiluri şi etape ale modernismului, dar nu într-o înşiruire cronologică ce ar explica o anume evoluţie, ci printr-o manieră personală, mai exact o viziune ce depăşeşte lucidul.
Pictoriţa poate fi deopotrivă simbolistă, maniera de abordare a compoziţie nu se îndepărtează de expresionism, iar paşii până la crearea unui univers suprarealist rămân puţini. Aceste trăsături nu sunt învăţate, sau copiate, ele se mulează uniform pe structura unui pictor al imaginarului, la care visul devine posibil, iar basmul românesc sau universal se transpune în sfârşit din calea orală pe pânză.
Relativitatea ce caracterizează arta picturală ne împiedică să desluşim motivele adevărate din uleiurile artistei, însă nu avem de a face cu picto-poezie sau cu artă conceptuală. Narativismul operei de față întărește credința conform căreia pictorița alege o diseminare ambiguă a figurativului, tocmai datorită developării eclectice a acestei “povești” amintită de suita de personaje. (I.P.)
Bibliografie:
COMARNESCU, Petru, ‘‘Magdalena Rădulescu”, Ed. Forum, București, 1946Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/licitatia-de-avangarda-si-expresionism-81-2013/magdalena-radulescu-file-de-poveste.html