Mirea Demetrescu George
Anul Nasterii: 1852
Anul Decesului: 1934 |
|
Din Muzeul Zambaccian:
George Demetrescu Mirea
(Nasc. 1852 – Dec. 1934)
A fost un pictor român, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea.A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman.
La recomandarea doctorului Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția. Un an mai târziu, în urma recomandării lui Nicolae Grigorescu, a obținut o bursă de studii la Ecole des Beaux Arts din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran și a rămas până în 1884.
În 1884, a primit comanda să realizeze decorația murală a Catedralei din Constanta, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă in timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 – 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai tirziu, a fost numit director al aceleiași institutii, funcție pe care a deținut-o pâna în 1927.
Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași.
Distincții:
În anul 1900, G.D. Mirea a aparticipat la Expoziția Universală de la Paris, fiind distins cu un premiu „hors concours”.
Printre cele mai importante distincții obținute de artist se numără Premiul național pentru pictură din 1924.