Text: Tudor Octavian (Pictori romani uitati)

Orice om instruit a auzit de Komon Loghi. Multora, numele le suna atat de familiar, incat le motiveaza convingerea ca stiu cate ceva despre opera si artist. Si ca mai mult nici nu e necesar. Nu exista un al doilea pictor modern, decenii bune dupa 1900, pentru care atributul “celebru” sa fi fost daca nu mai meritat, macar adecvat, mai larg insusit de  intreaga societate romaneasca. Pentru obstea mica a pictorilor, Kimon Loghi era insasi gloria. Daca, in anii de faima, tablourile de serie sau pur si simplu proaste ii erau laudate, platite si tezaurizate laolalta cu marile reusite, dupa ce pictorul si-a pierdut, in 1942, vederea, fidelii si averea, lucrarile bune i-au fost judecate dimpreuna cu esecurile. Artistii nostri, spre deosebire de cei occidentali, mai chibzuiti cu intregul vietii, au tendinta sa creada ca succesul, o data dobandit, e dat pe vecie. Prin anii ’20, Kimon Loghi avea determinarea si mijloacele sa-si publice o monografie peste care istoriografia de arta de mai tarziu sa nu poata trece indiferenta. Nu a facut-o.Mostenitori directi, care sa ingrijeasca de fondul documentar de familie, nu a avut. Iar daca Petre Oprea nu si-ar fi pus ambitia sa afle, in 1986, tot ce se putea afla despre artist si sa publice in “Revista Muzeelor” un studiu biografic si critic relevator, marcat de o seama de criterii temeinice de recuperare valorica a intinsei si inegalei sale creatii, astazi am bajbai. Datorita lui Petre Oprea, precum si catorva negustori de arta cu un gust sigur, cu o buna cunoastere a modului in care Europa si America reconsidera importanta anului 1900 in arta mare a lumii, panzele si cartoanele, chiar si cele mai putin izbutite, ale lui Kimon Loghi sunt cautate si fac preturi bune. Mai mult, dupa 1990, grecii au cumparat masiv tablourile lui Loghi, datorita originii macedonene a artistului si sansei de a-l adjudeca astfel ca artist romantic si simbolist national.E de prisos sa spunem ca, asemenea altor pictori care au calatorit mult si au vandut lucrari indeosebi in Franta, tablourile lui Kimon Loghi obtin curent sume de cateva mii bune de dolari la licitatiile de pe aiurea. Adesea, sub numele de Simon Loghi. Scris romaneste – Chimon si nu Kimon, cum a sugerat Aman -, numele i-a fost citit Simon si, in cateva randuri, Simon. Uitarea, la aromanul nascut la Serres, in Macedonia, intr-o familie culta, mare si instarita, dar scolit la Bucuresti si la Munchen, priveste nu numai modul in care creatia sa a fost considerata dupa 1947, ci si oprobriul cu care oficialitatile culturale bolsevizate, dar si colegi cu nostalgia Frantei au tratat intreaga creatie a pictorilor de influenta germana. Cat rau si-au facut unii altora pictorii tinind de astetici diferite si cum i-au trimis post-impresionistii, suprarealistii si realist-socialistii de circumstanta pe batranii mesteri de formatie vieneza si muncheneza in depozitele muzeelor, nu vom sti niciodata. Astazi, e destul sa coboram din muzee in subsoluri, ca sa realizam amploarea fenomenului si consecintele sale in civilizatia celei de a doua jumatati a secolului. Fata de multi dintre confratii generatiei, Kimon Loghi are o sansa in plus. Semnand opere de dimensiuni considerabile, indelung elaborate si cu mare efect la privitorul instruit, problema valorizarii acestora ramane in continuare deschisa, chiar daca amanata pentru generatii mai relaxate.

Cu mostenirea artistica a lui Kimon Loghi putem separa, intr-un singur om, trei artisti: un senior cu realizari exceptionale, definitorii pentru europenismul romanesc al anilor 1900-1920; un  mester onorabil, inclinat sa flateze sensibilitatea contemporanilor cu o perceptie artistica nedefinita; si un artizan, care a produs pentru bani sau dintr-o bizara lene a constiintei tablouase amintind vag de atribute ale maiestriei din tinerete. Oricat de afectati am fi de multimea autopastiselor in circulatie, nu putem uita ca seniorul a lasat un mare numar de OPERE cu o traire artistica complexa, comparabile, in toate privintele, cu operele unor contemporani din Occident sacralizati prin carti, expozitii de prestigiu si politici culturale nationale si internationale favorizante. Sunt convins ca orice selectie de arta romaneasca moderna e mai completa daca are pe simeze si un tablou bun de Kimon Loghi.Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/catalogsearch/result/?q=Kimon+Loghi