Kollar Gustav
Anul Nasterii: 1879
Anul Decesului: 1965 |
|
Gustav Kollar
1879 – la 25 martie s-a nascut Gustav Kollar, la Nyiregyhaza in Ungaria. Ramane orfan de tata la varsta de 6 ani. 1898 – vine in tara si se stabileste la Brasov. 1899 – isi ia bacalaureatul la Brasov, apoi se inscrie la Academia de Arte Frumoase din Budapesta. 1902 – participa, ca student, la expozitiile organizate de Academia de Arte Frumoase. – La concursul de afise organizat de Ministerul Agriculturii din Budapesta obtine premiul I (400 coroane). 1903 – obtine diploma de profesor de desen si geometrie, vine la Brasov si ocupa catedra de profesor de desen pana in anul 1939. – Se casatoreste cu Octavia Munteanu din Brasov. 1906 – intreprinde calatorii de studii in Italia, Germania, Austria. 1910 – 1912 – ia parte la expozitiile de ~«na organizate la salonul Miicsarnok; toate lucrarile pe care le expune sunt retinute.– In urma expozitiei din anul 1912, este evidentiat in revista ”The Studio” din Londra. 1926 – calatoreste din nou in strainatate – la Constantinopol. Din lucrarile realizate aici, Muzeul de Arta din Bucuresti a retinut acuarela ”Barci”. 1929 – expune la Salonul Oficial din Bucuresti, prilej cu care revista de arta ”Revue du Vrai et du Beau” din Paris ii consacra un articol. 1957 – organizeaza o expozitie personala la Galeriile de Arta din Bucuresti. 1944 – 1964 – ia parte la expozitiile regionale din cadrul U. A. P., Filiala Brasov, precum si la cele din Bucuresti. 1965 – Muzeul Regional, Fn colaborare cu Filiala Uniunii Artistilor Plastici din Brasov, ii organizeaza o expozitie retrospectiva. 1970 – moare la Brasov. 2004 – Muzeul de Arta din Brasov aniverseaza 125 de ani de la nasterea artistului.
”Un alt reprezentant de varf al acuarelei la Brasov este Gustav Kollar (1879 1965). Ca si colegii sai, depune o activi- tate rodnica de profesor, dar totodata este prezent la cateva concursuri inter- nationale si expozitii in tara si strainatate, prilej de consacrare dar si de calatorii de studii ce s-au aratat foarte rodnice. Desi premiat la un concurs de afise, nu va acorda ulterior decat un minim interes graficii publicitare. Se impune si e remarcat (in reviste precum ”The Studio” din Londra sau ”Revue du Vrai et du Beau” de la Paris) prin tonul coloristic personal, accentele gratuit pi- toresti lipsind aproape cu desavarsire din lucrarile sale (fie acuarele, fie uleiuri). Alegerea acuarelei ca mijloc de expresie preferat e justificata de artist insusi: ”cea mai adecvata tehnica pentru a reda efectele luminii in permanenta schim- ~are”. Spre deosebire de Maximilian, el exprima dinamica exterioara si chiar ~iama spectaculoasa a transformarii ele- mentelor. Calator la Constantinopol, sur- P~~Me (”Case turcesti”, ”Curte”) procesul in timp al eroziunii, ridicat cumva la ~aloare de simbol. Lumina insasi are aici «recare oboseala, atmosfera, parca de consistenta unei paste, este inabusitoare. ~n ciclul dedicat orasului de resedinta, culorile au o prospetime anume cautata, iar lumina, desi filtrata, este mai intensa (”Pe dupa ziduri”, ”Pietrele lui Solomon”, ”Spre Poiana”). A lucrat intot- deauna cu suprafete largi de culoare, efectele obtinandu-le prin diluari suc- cesive si un savant adaus de negru, pentru a obtine efectul de catifelare. De- senul este nervos, veritabil instantaneu, incadrandu-se firesc in acuarela. Kollar populeaza peisajul, si nu o face intam- plator (”Case sub Tampa” sau ”Cladirea Sfatului”, ”Pe malul Oltului” si altele), miscarea personajelor integran- du-se ritmului general al lucrarii. Avem astfel nu numai marturii de interes documentar, ci veritabile scene de atmosfera. Sentimental, a zugravit deseori flori (trandafiri, mai ales), realizand cu un minim de detalii efecte expresive cu totul remarcabile. Este si cazul desenelor sale in carbune (”Strada la Sinaia” – actuala strada Aosta, ”Peisaj din Bran”). A realizat chiar si o suita de portrete obiectiv nu tocmai lesne de atins cu ajutorul culorii de apa – unele in traditia picturii lui Grigorescu (”Cioban cu oi”, ”Spaland la parau”), altele, mai tarzii, in spiritul aceluiasi rafinament, defini- toriu pentru opera sa”.
Mihai NADIN ”Pictori din Brasov” Editura Meridiane, 1975
Sursa: www.bvart.ro