Kollar Gustav

Anul Nasterii: 1879

Anul Decesului: 1965

Gustav Kollar

1879 – la 25 martie s-a nascut Gustav Kollar, la Nyiregyhaza in Ungaria. Ramane orfan de tata la varsta de 6 ani. 1898 – vine in tara si se stabileste la Brasov. 1899 – isi ia bacalaureatul la Brasov, apoi se inscrie la Academia de Arte Frumoase din Budapesta. 1902 – participa, ca student, la expozitiile organizate de Academia de Arte Frumoase. – La concursul de afise organizat de Ministerul Agriculturii din Budapesta obtine premiul I (400 coroane). 1903 – obtine diploma de profesor de desen si geometrie, vine la Brasov si ocupa catedra de profesor de desen pana in anul 1939. – Se casatoreste cu Octavia Munteanu din Brasov. 1906 – intreprinde calatorii de studii in Italia, Germania, Austria. 1910 – 1912 – ia parte la expozitiile de ~«na organizate la salonul Miicsarnok; toate lucrarile pe care le expune sunt retinute.Gustav_kollar_02– In urma expozitiei din anul 1912, este evidentiat in revista ”The Studio” din Londra. 1926 – calatoreste din nou in strainatate – la Constantinopol. Din lucrarile realizate aici, Muzeul de Arta din Bucuresti a retinut acuarela ”Barci”. 1929 – expune la Salonul Oficial din Bucuresti, prilej cu care revista de arta ”Revue du Vrai et du Beau” din Paris ii consacra un articol. 1957 – organizeaza o expozitie personala la Galeriile de Arta din Bucuresti. 1944 – 1964 – ia parte la expozitiile regionale din cadrul U. A. P., Filiala Brasov, precum si la cele din Bucuresti. 1965 – Muzeul Regional, Fn colaborare cu Filiala Uniunii Artistilor Plastici din Brasov, ii organizeaza o expozitie retrospectiva. 1970 – moare la Brasov. 2004 – Muzeul de Arta din Brasov aniverseaza 125 de ani de la nasterea artistului.Gustav_kollar_03

”Un alt reprezentant de varf al acuarelei la Brasov este Gustav Kollar (1879 1965). Ca si colegii sai, depune o activi- tate rodnica de profesor, dar totodata este prezent la cateva concursuri inter- nationale si expozitii in tara si strainatate, prilej de consacrare dar si de calatorii de studii ce s-au aratat foarte rodnice. Desi premiat la un concurs de afise, nu va acorda ulterior decat un minim interes graficii publicitare. Se impune si e remarcat (in reviste precum ”The Studio” din Londra sau ”Revue du Vrai et du Beau” de la Paris) prin tonul coloristic personal, accentele gratuit pi- toresti lipsind aproape cu desavarsire din lucrarile sale (fie acuarele, fie uleiuri). Alegerea acuarelei ca mijloc de expresie preferat e justificata de artist insusi: ”cea mai adecvata tehnica pentru a reda efectele luminii in permanenta schim- ~are”. Spre deosebire de Maximilian, el exprima dinamica exterioara si chiar ~iama spectaculoasa a transformarii ele- mentelor. Calator la Constantinopol, sur- P~~Me (”Case turcesti”, ”Curte”) procesul in timp al eroziunii, ridicat cumva la ~aloare de simbol. Lumina insasi are aici «recare oboseala, atmosfera, parca de consistenta unei paste, este inabusitoare. ~n ciclul dedicat orasului de resedinta, culorile au o prospetime anume cautata, iar lumina, desi filtrata, este mai intensa (”Pe dupa ziduri”, ”Pietrele lui Solomon”, ”Spre Poiana”). A lucrat intot- deauna cu suprafete largi de culoare, efectele obtinandu-le prin diluari suc- cesive si un savant adaus de negru, pentru a obtine efectul de catifelare. De- senul este nervos, veritabil instantaneu, incadrandu-se firesc in acuarela. Kollar populeaza peisajul, si nu o face intam- plator (”Case sub Tampa” sau ”Cladirea Sfatului”, ”Pe malul Oltului” si altele), miscarea personajelor integran- du-se ritmului general al lucrarii. Avem astfel nu numai marturii de interes documentar, ci veritabile scene de atmosfera. Sentimental, a zugravit deseori flori (trandafiri, mai ales), realizand cu un minim de detalii efecte expresive cu totul remarcabile. Este si cazul desenelor sale in carbune (”Strada la Sinaia” – actuala strada Aosta, ”Peisaj din Bran”). A realizat chiar si o suita de portrete obiectiv nu tocmai lesne de atins cu ajutorul culorii de apa – unele in traditia picturii lui Grigorescu (”Cioban cu oi”, ”Spaland la parau”), altele, mai tarzii, in spiritul aceluiasi rafinament, defini- toriu pentru opera sa”.

Mihai NADIN ”Pictori din Brasov” Editura Meridiane, 1975

Sursa: www.bvart.ro