Ioan Isac

(Nasc.1885, Ciclova, Caraș Severin – Dec.1950, Timișoara)

Chiar dacă a fost autodidact, Isac s-a lăsat mânat spre tehnica impresionismului de îndată ce a intrat în contact cu M.H. Georgescu. Călătoriile celui din urmă pe meleagurile bănățene s-au materializat în tabere de creație, unde Isac, alături de alți mici maeștri locali, a luat calea peisajului în plein-air. Lecția preluată de la Georgescu va fi aprofundată de pictorul original din Ciclova Montană care, de îndată ce condiția materială i-a permis, nu a ezitat să pornească în călătorii inițiatice. Cultura vizualului a avut drept prim rezultat eliberarea manierei de pictare, care, de la an la an, se regăsea în manierele impresionismului târziu.
În fața motivului marin Isac s-a regăsit nu o dată, și dacă nu picta malurile Bosforului sau marea la Balcic și în Constanța, căuta mereu acea sursă inepuizabilă de lumină. Justețea peisajelor sale se extrage din desenul atent și din coordonarea eficientă a cadrului cromatic, care de cele mai multe ori a orânduit instinctiv întreaga atmosferă. Fără să exacerbeze motivul, evitând pitorescul facil, Isac a dat dovadă de o concretețe compozițională ce nu se afla la îndemâna oricui. (I.P.)
Bibliografie:

COSMA, Aurel, ”Pictura Românească din Banat”, Timişoara, 1940
MIKLOSIK, Elena, ”Artă bănăţeană interbelică”, Ed. Graphite, Timişoara, 2006
Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti,”Ioan Isac. Natură şi tradiţie”, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2002
OCTAVIAN, Tudor,” Pictori români uitaţi”, Ed. Noi Media Print, Bucureşti, 2003.

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/ioan-isac-arm-in-bretania.html