Hatmanu Dan
Anul Nasterii: 1926 | |
Text: Wikipedia
Foto: Artindex/Mihai Constantin
Dan Hatmanu (n. 31 octombrie 1926, Scobinți, județul Iași) este un pictor și grafician român.În prima parte a activității sale creatoare a executat portrete și peisaje într-o viziune realist-tradițională, pe care a abandonat-o mai târziu în favoarea unei formule constructiviste cu rapeluri figurative și nuanțe umoristice.[1]
În 1945 s-a înscris la Institutul de arte din Iași, unde a avut ca profesori pe Corneliu Baba și Ion Irimescu, și l-a absolvit în 1950. A dat un concurs în urma căruia a primit bursa Nicolae Grigorescu a Academiei Române, care consta într-un an de studii la Leningrad și un an la Paris. Astfel, a urmat cursuri de perfecționare la Academia Repin din Leningrad (1962-1963) și la Academia liberă din Paris, de unde a continuat la Institutul internațional de studii pedagogice din Sèvres (1964-1965).
După ce a debutat în anul 1948, Dan Hatmanu a participat la multe expoziții colective și de grup și a organizat, în țară și în străinătate, zeci de expoziții personale. Dintre participările mai importante la expoziții peste hotare pot fi menționate următoarele:1954 Bienala din Veneția,
1958 – Praga, Sofia, Teheran, Moscova,
1959 – Budapesta, Viena,
1962 – Cairo, Atena, Paris, Ankara, Istanbul,
1974 – Tokio, Osaka,
1975 – Scopje, Havana,
1977 – Lisabona, Praga,
1981 – Viena,
1985 – Stuttgart, Veneția, Perugia
A executat ilustrații de carte la opere de Ionel Teodoreanu, Anton Bacalbașa, Petru Prânzei și Valentin Ciucă.
Lucrări ale sale se găsesc în muzee din România: Muzeul Municipal din Huși, Muzeul de Artă din Iași, Muzeul de Artă din Piatra Neamț, Muzeul de Artă “Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea[5], dar și în muzee și colecții particulare din străinătate: Rio de Janeiro, Valletta, Poitiers, Ciudad de Mexico, Praga, Franța, Italia, Israel, Grecia, Germania. Unul dintre cele mai controversate tablouri a fost cel în care cuplul Elena Ceaușescu și Nicolae Ceaușescu ciocnește un pahar cu vin roșu cu domnitorul Ștefan cel Mare, care scoate din tablou o mână în care ține un pahar.A fost profesor universitar la Conservatorul George Enescu din Iași, unde a deținut și funcția de rector (1984-1990).
Scrieri
Amintiri în timp, Editura Pallas, 2006
Distincții
Premiul II la Festivalul internațional al Tineretului (Varșovia, 1955)[4],
Medalia de argint la Festivalul internațional al Tineretului (Moscova, 1957)[4],
Premiul Ion Andreescu al Academiei (1976)[4],
Premiul internațional Colosseum, decernat de Centro d’Arte e Cultura Nuova Figurazione (Roma, 1979)[4],
Titlul de Profesor emerit (1980)[2]Premiul criticii, decernat de UAP (1985)[4],
Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler (2000)[8],
Diploma de Excelență pentru întreaga activitate, titlul de cetățean de onoare și ambasador al județului Iași (31 octombrie 2006)[9],
Titlul de excelență pentru întreaga activitate din partea Prefecturii Iași (30 noiembrie 2011).[7]
Afilieri
Academia Europeană de Științe, Arte și Litere, Paris, Franța (membru din 1994) [5].