Harsia Teodor

Anul Nasterii: 1914

Anul Decesului: 1987

Foto: Mihai Constantin

Teodor Harșia
1914, Filipaşu Mare, Mureş – 1987, Cluj Napoca

Teodor Harşia şi-a petrecut o mare parte a vieţii în Cluj-Napoca, unde a studiat, a creat şi a predat de-a lungul vieţii. A frecventat cu intermitenţe Şcoala de Arte Frumoase din Cluj, din cauza unei situaţii financiare nefavorabile. Între 1929 şi 1932 a studiat în atelierul lui Catul Bogdan, iar din 1933 a aprofundat limbajul plasticii româneşti la Pinacoteca Virgil Cioflec, deschisă public la Cluj.Teodor_Harsia_natura_statica_cu_garoafe_si_ulcele Acolo s-a familiarizat cu operele lui Grigorescu şi Luchian, dar şi cu cele ale lui Tonitza şi Ciucurencu, care aveau să-i influenţeze evoluţia artistică. În 1950 a devenit profesor la Institutul de arte plastice „Ion Andreescu”, iar în 1962 şi-a prezentat lucrările într-o expoziţie personală organizată la Muzeul din Cluj, care marca ”revelaţia descoperirii de sine” a artistului.Teodor_Harsia_Pe_CampRepertoriul pictorului este alcătuit din peisaje de inspiraţie rustică sau ilustrând periferii urbane, naturi statice cu flori, fructe şi obiecte de ceramică populară, autoportrete şi scene de gen. Artistul a oscilat, în diferite momente ale creaţiei sale, între preferinţa pentru peisajele urbane şi pasiunea pentru mediul rustic; din deceniul al şaptelea, împrejurimile Clujului i-au atras atenţia şi l-au inspirat în imagini în care urmărea coerenţa expresivă a culorii. Tematica scenelor de gen, care surprind aspecte ale vieţii de familie şi de la care se revendică şi pictura ”Cusătoreasă”, apare în opera lui Harşia în anii ’50.Teodor_Harsia_Natura_Statica_De_BucatarieLucrarea prezentă a fost realizată probabil în cel de-al cincilea deceniu al secolului trecut, când artistul a început să surprindă în picturile sale aspecte furnizate de propriul mediu familial, fiind ”animat de inocenţa, candoarea şi puritatea celor doi copii”  ai săi. Istoricul de artă Negoiţă Lăptoiu remarca în factura cromatică a pânzelor reprezentând scene de gen din această perioadă, asimilarea paletei suave tonitziene şi ”respiraţia, când fosforescentă, când matizată, a picturii lui Al. Ciucurencu din aceeaşi perioadă.”

1 Negoiţă Lăptoiu, „Teodor Harşia”, Catalogul Galeriei Naţionale, Muzeul Naţional de Artă Cluj, p. 78

2 Ibidem

Bibliografie:
BARBOSA, Octavian, “Dicţionarul artiştilor români contemporani”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976
LĂPTOIU, Negoiţă, “Teodor Harşia” în Catalogul Galeriei Naţionale, Muzeul Naţional de Artă Cluj

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/teodor-har-ia-cusatoreasa.html