Grigorescu Octav
Anul Nasterii: 1933
Anul Decesului: 1987 |
|
Octav Grigorescu
(1933 – 1987)
A fost un pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor universitar și poet roman, Lector al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, personalitate marcantă a artei românești. Octav Grigorescu este fratele pictorului Ion Grigorescu și soțul pictoriței Georgeta Năpăruș
Biografie:
Octav Grigorescu s-a născut la București, la 22 mai 1933, ca fiu al lui Anastase Grigorescu (inginer chimist) și al Mariei Grigorescu, născută Gușerescu. (Octav este al doilea fiu dintre cei patru frați și o soră, printre care și pictorul Ion Grigorescu). O parte din înaintașii săi dinspre tată erau români- macedoneni, veniți de peste Dunăre pe la începutul secolului al 19 lea și care au ajuns în Corcova Mehedinților. Mai apoi, unindu-se cu familii locale din comuna Bengești, s-au stabilit în această așezare rurală gorjană. Una din bisericile din Bengești este ctitorie a familiei Grigorescu. Bunicul artistului, pe linie maternă, este moldovean, născut în satul Todirești (județul Botoșani)- iar bunica era de origine greacă. A urmat cursurile școlii elementare nr.18 din București și ale Liceului „Titu Maiorescu”- pe care l-a absolvit, ca bacalaureat, în 1951. În același an devine student la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, unde a frecventat succesiv clasa de pictură a lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cea de sculptură a lui Dimitrie Onofrei și cea de grafică a lui Vasile Kazar. Pentru lucrarea de diplomă (1958) realizează un ciclu de gravuri inspirate din viața muncitorilor din Maramureș. Din 1958 este cadru didactic la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. Între 1958-1985 a fost Conferențiar și apoi Lector al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu. Debut expozițional în 1959 Din 1961 este Membru al Uniunii Artiștilor Plastici, făcând parte din Consiliul de conducere al uniunii. S-a căsătorit cu pictorița Georgeta Năpăruș, în anul 1965. Între 1955-1984 intreprinde numeroase călătorii de studii și documentare în străinatate selecție: R.D.Germania (1962, 1965, 1974); Italia (1968, 1969-70, 1977, 1978, 1980); U.R.S.S.(1972); Cuba, Spania (1979); Franta, Anglia (1983)
Expoziții personale- selecție:
1967 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Galateea, București
1969 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Laminima, Torino, Italia
1969 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Ravagnan si Galeria d’ Arte, Veneția, Italia
1970 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Trinita, Roma, Italia;
1970 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Sagittario, Milano;
1970 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria d’ Arte Forni, Bologna, Italia
1971 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria La Chiocciola, Padova Italia
1971 Expoziție Octav Grigorescu, Galeria Apollo, Bucuresti
1972 Expoziție Octav Grigorescu, Sala Dalles, Bucuresti
1972 Expoziție de Grafică Octav Grigorescu – Constantin Piliuță”, Muzeul de Artă Ploiești,
1974 Expoziție Octav Grigorescu și Vasile Kazar, Galeria Galateea, București
1976 Expoziție Octav Grigorescu, pictură si grafică, Galeria Amfora București
1977 Expoziție Octav Grigorescu (Zilele culturii românesti) Dortmundt, Germania
1984 Expoziție Octav Grigorescu, pictură și grafică, Muzeul Național de Artă al Republicii Socialiste România;
1984 Expozitie Octav Grigorescu, pictură si grafica, Galeria Ernst Michael Winter, Hamburg
Expoziții naționale-selecție:
1960 Expoziția anuală de Grafică, Muzeul Național de Artă al Republicii Socialiste România;
1963 Expoziția anuală de Grafică București, Muzeul Național de Artă al Republicii Socialiste România;
1973 Artistul contemporan și universul său, Muzeul de Artă Galați;
1974 Aspecte ale desenului românesc contemporan, Muzeul Național de Artă al Republicii Socialiste România;
1978 Expoziția Pontica ’78 pictură grafică, Galeriile de Artă U. A. P. Constanța.
Expoziții internaționale –selecție:
1965 Bienala Internațională a tineretului de la Paris
1965 Expoziția Non-abstractă de la Tokyo
1965 Expoziția Internațională de Artă Contemporană, New Delhi, Paris, Tokio, Leipzing
1966 Simpozione Interazionale di bianco e near, Lugano
1967 Expoziția Internațională de Artă Intergraphik, Berlin
1968 Bienala Internațională de la Veneția, Pavilionul României
1968 Junge Rumanische Kunstler, Frankfurt
1969 Artisti Rumeni- Grafica uno, Verona, Italia
1969 Festivalul Internațional de pictură de la Cagnes-sur-Mer
1971 Festivalul Internațional de pictură de la Edinburgh
1972 8 Peintres Roumains, Panorama Mesdaag, Fondation Roumanie Ioan et Maria Constantinescu, Haga
1980 Bienala Internațională de la Veneția, Pavilionul României
1983 Bienala Europeană de gravură, Baden- Baden
Expoziții retrospective:
1990 Expoziție retrospectivă Octav Grigorescu, curator Ileana Pintilie Teleagă
1996 Expoziție retrospectivă Acuarelă-desen-pictură, Galeria Ernst Michael Winter, Hamburg
2006 Lansarea volumului de poezii Lotofagii, Expoziție Retrospectivă Octav Grigorescu, Palatul Mogoșoaia
2008- Secvențe anii ’60-’70, Galeria Veroniki Art, București
2010 Octav Grigorescu “Distructor”, Galeria Andreiana Mihail, București, curator Ion Grigorescu
Premii-selecție:
1966 Premiul Ion Andreescu al Academiei Române
1968 Ordinul Meritul Cultural clasa a3a al Republicii Socialiste România
1969 Marele Premiu al Uniunii Artiștilor Plastici din România
1983 Ordinul Cavaliere al merito della Republica Italiana
Ilustrație de carte-selectie:
Rainer Maria Rilke, Versuri, Editura Pentru Literatura Universala, 1966,
Emil Giurgiuca Cântece de țară, Editura Tineretului, București, 1967
Abatele Prevost, Autor Manon Lescaut Editura, Univers, 1972
Dumitru Popescu Gustul sâmburelui Editura Eminescu, București, 1974;
Alfred Margul Sperber Men liebetes Buch, Editura Ion Creanga, București 1977
Rainer Maria Rilke, Scrisori catre un tanar poet, Editura Facla, București 1977
Gerard de Nerval, Poesii, Ed. Univers 1979
Nikolaus Schmidt, Die im Wind, Ed. Ion Creanga, 1981
Oscar Wilde, Prințul fericit – și alte povestiri, Editura Ion Creangă, 1982
Iannis Ritsos, Întoarcerea atrizilor, Editura Univers, București, 1983
Fanus Neagu, Caii albi din orasul București, Editura Creangă, București 1980
Ion Vlasiu, Copil fermecat, Editura Ion Creangă, București, 1984
Cărți publicate:
2006 Lotofagii – editat de Centrul cultural al palatelor brancovenesti de la Mogosoaia și îngrijit de fratele său, Ion Grigorescu.
Aprecieri:
Lotofagii lui Octav Grigorescu: “In persoana și arta lui Octav Grigorescu s-au întalnit nostalgia tipic avangardistă a începuturilor și cultura elementarului cu gustul pentru deliciile crepusculare și presimțirea morții ale postmodernității.”
Un volum postum de poezii, Lotofagii, al pictorului și graficianului Octav Grigorescu, care se încheie cu un text autobiografic, a apărut de curând, editat de Centrul cultural al palatelor brâncovenești de la Mogoșoaia și îngrijit de fratele său, Ion Grigorescu.
Născut în 1933, dispărut in 1987, Octav Grigorescu a avut la dispoziție nu mai mult de 54 de ani pentru a lăsa o operă singulară. A lucrat imens. Desenator, gravor și pictor, opera lui e mult mai vastă decat cea care a devenit publică de-a lungul anilor cu ocazia diferitelor expoziții. Sute de desene, începând din adolescență și studenție până în ultimii ani de viață, sunt inedite. O foarte mică parte însoțesc volumul de poezii. Complicitatea scriere-desen în cazul lui Octav Grigorescu e împinsă până foarte departe. Scrisul și desenul întrețin o relație complexă, desfasurată pe mai multe nivele care se întrepătrund. Uneori notițele însoțesc desenele fără vreo legatură evidentă de sens între ele. Sunt idei care se nasc în paralel cu semnele. Legatura lor ține de hazard, cel puțin aparent. Alteori scrisul este speculat doar ca grafie, ca esență pur ornamentală. În cazul ilustrațiilor de carte se petrec transferuri subtile, adevarate iluminări ale textului prin imagine, dacă ne amintim de etimologia conceptului de ilustrație. Pictura lui cu temă istorică și biblică este și ea o raportare la text, iar la nivelul cel mai strict al tehnicii, imaginile pictate și desenate sunt cu adevărat palimpseste și nu numai iluzia lor. Publicarea poeziilor lui deschide un nou capitol al acestei relații care rămâne să fie investigată.
“În persoana și arta lui Octav Grigorescu s-au întâlnit nostalgia tipic avangardistă a începuturilor și cultura elementarului cu gustul pentru deliciile crepusculare și presimțirea morții ale postmodernității. Privește cu suspiciune așa-numitele victorii ale modernismului și caută remedii ale sărăcirii imaginii la care au dus iconoclasmele succesive ale secolelor XIX și XX. Soluțiile regeneratoare sunt împăcarea cu timpul și memoria întrețesută cu uitarea. În însemnarile sale am găsit aceasta notiță, o rugăciune: “Doamne, dă-mi puterea să trăiesc în lumea visurilor mele.” Lotofagii, întalniți de Ulysse în peregrinările sale, descoperiseră mirajul uitării. Poezia este pentru Octav Grigorescu o strategie a uitării și scufundării în vis, ca parte a “realismului integral” la care aspira – recuperarea plenitudinii lumii și ieșirea de sub blestemul fascinant al “fragmentului”.
Ioana Vlasiu
Istoria ca vis în pictura lui Octav Grigorescu: (…)Într-un interval de timp destul de scurt, de aproximativ un deceniu, de pe la mijlocul anilor ’70 până la dispariția sa în 1987, Octav Grigorescu pictează un numar considerabil de compoziții ample, de mari dimensiuni, dintre care citez ciclul de 8 tablouri dedicat lui Brâncoveanu, Arderea arhondologiei la 1848, Ecoul (1907), Scrisoarea sciților către Darius. Alte tablouri cum sunt Alegoria păcii și Alegoria războiului și a pacii bune sau Înmormantarea simbolică, chiar dacă nu fac referire directă la un eveniment istoric, sunt prin substanța lor tot glose, interpretări pe teme istorice. În paralel cu istoria, Octav Grigorescu redescopera tema biblică, dar alături de amândouă apar compoziții foarte elaborate, cu multe personaje, cu un simbolism complicat în care fuzioneaza numeroase surse livresti.Doina Mândru
Grigorescu se expune mai întâi cercetării lui însuși, pierdut în meandrele obscure ale memoriei și căutării; investigarea devine atunci revelația unei lumi uitate sau născânde. Astfel, arta sa, atât de îmbibată de singurătate, dobândește sensul și semnificația unei alegeri diferite într-un timp dominat de strigăte impertinente, de cinice exhibiții.
“E alegerea unui om foarte mândru, in pofida unei fragilități ce pare lipsită de apărare, e alegerea celui care crede în adevărul propriului mesaj și nu se pretează la compromisuri cu propria-i conștiință. Când se vor atinge ecourile celor mai absurde polemici în spațiul deșert al cuvintelor inutile și pierdute, foile desenate și pictate de Octav Grigorescu vor apărea ca documente rare și prețioase – confesiuni ale unui om care a forat în el însuși pentru a face din natura sa(din povestea vieții)urzeala cea ma adevărată și mai profundă a unei opere intens plastice”.Giuseppe Marchiori.
(…) “Octav Grigorescu- unul dintre artiștii fundamentali ai generației de mijloc”.Olga Bușneag.
Octav Grigorescu introduce morfologia realului în sintaxe fantastice. Imaginația lui atinge sectoarele limită ale conștiinței proiectând în afară un univers patetic de fantasme, care să-l căptușească pe cel real și să ni-l oculteze, acaparant.
“El este un poet de mare meșteșug grafic, un poet angajat seducător prin însăși excesele sale de subiectivism. Firea lui nescindată între cerebralitate și afectivitate il îndeamnă, prin imbold nemijlocit, să-și afle, într-un limbaj simbolic, spontan”, traducerea,Ion Frunzetti.
Creațiile lui Octav Grigorescu, pildele acestea de frumusețe, de seriozitate profesională, de gândire adâncă asupra sa însuși, asupra artei, asupra raporturilor cu oamenii, cu vizibilul- sunt operele unuia dintre cei mai de seamă artiști ai epocii contemporane…o operă care reabilitează deopotrivă narativul și simbolicul într-o ipostază poetică dintre cele mai desăvârșite.
….Octav Grigorescu- unul dintre cei mai de seamă pictori și graficieni ai noștri. …Octav Grigorescu e un poet: un poet al formei, al liniei, al culorii. Un poet al unei mari sensibilități. Cultivat și exigent cu sine, de o pilduitoare modestie, el înscrie în peisajul cultural românesc contemporan semnele unei participări lucide și clare. Personalitate precis conturată, el creează o operă care reprezintă un statornic reper al valorii”. Dan Grigorescu.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Octav_Grigorescu