Iosif Fekete Negrulea

(Nasc.1903, Hunedoara – Dec.1979)

Iosif Fekete, în maghiară Fekete József, a fost un sculptor român de etnie maghiară.

Cronologie:

La 15 iulie 1903 se naște la Hunedoara, József, al doilea fiu al lui Fekete József și al Fekete Julianna (n. Járdánházi).

Între 1909 și 1912 urmează clasele primare în orașul natal.

Din 1913 pînă în 1917 urmează cursurile secundare ale liceului din Alba-Iulia. Din cauza războiului le continuă la Miercurea-Ciuc, Turda și Odorheiul Secuiesc.

Între 1919 și 1921 este ucenic lăcătuș la uzinele de fier din Hunedoara.

Din 1921 pînă în 1927 urmează cursurile Școlii de Belle Arte din București avîndu-i ca profesori pe: Dimitrie Paciurea la sculptură și pe Fritz Storck, C. Artachino și G. D. Mirea la desen și pictură.

În 1928 pînă în 1930 execută în colaborare cu Lidia Kotzebue Monumentul Aviatorilor din București.

În 1929 la Salonul Oficial primește premiul pentru lucrarea „Diana”.

1930 – Primește premiu pentru lucrarea „Capitel” la Salonul de Arhitectură și Artă Decorativă

1931 – Primește premiu pentru lucrarea „Sf. Francisc de Assisi”.

1932 – Primește premiu pentru lucrarea „Taurul” la Salonul Oficial.

1933 – La Salonul Oficial primește premiu pentru reliefurile portalului Ministerului de Justiție. In același an se căsătorește cu Anisia Dumitru născută la 30 aprilie 1911 la Dobridor, Dolj.

Între 1931 – 1941 este angajat ca sculptor animalier la Institutul Național Zootehnic.

În 1934 este primit ca membru asociat, iar în 1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”.

În 1941 se stabilește definitiv la Oradea unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale.
Opere realizate

„Un bloc de piatră se înalță în fața mea. Silueta lui perpendiculară așteaptă mută să o desfac din indiferența paralelelor, să-i frîng planurile și vibrațiile pasiunilor și suferințelor omenești, în valuri de lumină care să pătrundă în ochii tăi”.

1928-1930 – Monumentul Eroilor Aerului în colaborare cu Lidia Kotzebue (bronz)

1932 – Reliefurile portalului Ministerului de Justiție în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz) – dispărute 1990.

1933 – Reliefurile la cavoul Craja din Cimitirul Belu în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz).

Expoziția personală din 1934 la Ateneul Român (Alexandru Ciucurencu, Iosif Fekete, Borgo Prund și Ștefan Fekete)

1934 – Don Quihote (bronz 0,62×0,88), Muzeul Național de Artă din București
Monumentul funerar al aviatorului Dumitru Hubert, în cimitirul Bellu din Bucureşti

1935 – Monumentul Căpitanului aviator Dumitru Hubert din cimitirul Belu militar (bronz). Ogar (bronz), Muzeul Național de Artă din București

1936 – „Sf. Anton de Padova”, relief monumental din fațada capelei catolice de pe strada Turtucaia din București (piatră artificială). 2 reliefuri la Facultatea de Drept din București (piatră artificială).1937 – Monumentul „Horia, Cloșca și Crișan” din Alba-Iulia în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălțean (piatră de carieră) Ugh – Lohmi (bronz) după H.G. Wells, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea

1938 – 2 reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiștei din București (piatră de Cîmpulung) – dispărute. Reliefurile de pe placa comemorativă a Sanatoriului Moroieni (marmură). Reliefurile de la Institutul Surorilor de Ocrotire de la Spitalul Colentina din București – dispărute.

1939 – Monumentul scriitorului Alexandru Sahia din Comuna Mînăstirea (bronz).

1943 – „Sf. Anton de Padova”, sculptură monumentală din Biserica franciscanilor din Novi Sad (lemn).

1951 – Bustul lui Mark Twain din Parcul Herăstrău, București (piatră artificială).

1954 – Relief cu tema sportivă, în holul gării Arad (piatră artificială).

1957 – Relieful de la bazinul acoperit din Oradea în colaborare cu un grup de artiști din Oradea și București (ceramică policromă)

1960 – Bustul lui Iosif Vulcan în fața Muzeului Memorial din Oradea (marmură)

1962 – Bustul lui George Enescu de la Băile Felix (marmură)

1963 – Reliefurile de la Policlinica din Salonta (ceramică).

1965 – Bustul lui Ioan Slavici, din Oradea (marmură)

1969 – Monumentul lui Nicolae Bălcescu din Oradea (bronz)

1970 – Bustul lui Ady Endre din Satul Mare (bronz)

1975 – Zburătorul, statuie pentru holul aeroportului din Oradea (lemn)

Bibliografie:

Mircea Țoca – Iosif Fekete (Ed. Meridiane, București, 1977) – monografie
Anisia Dumitru Fekete – Viața și activitatea sculptorului Iosif Fekete Negrulea 1903-1979 (București, 1987) – documente inedite
Fotografii realizate de Ioana Pleșca in anii 1980 – nepoata artistului.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Fekete