Foto: Mihai Constantin, Artmark

Pericle Capidan: “Cartier oriental”

Coleg de generație cu Ipolit Strâmbu, de care l-a unit aceeași versatilitate în abordarea diverselor genuri, cât și pasiunea pentru redarea luminii, Pericle Capidan a urmat cursurile Școlii de Belle Arte cu Tăttărescu și G. D. Mirea. La München, unde a ajuns cu bursă, a studiat cu Nikolaus Gysis și Karl Maar, deprinzând desenul de la cel dintâi și acordul cromatic de la cel de-al doilea.

A renunțat la compoziţiile acade-miste deprinse în mediul bavarez, mai târziu, sub influenţa Tinerimii Artistice. După absolvirea Academiei din München (1897) s-a îndreptat către Paris, unde s-a apropiat de Academia Naţională de Arte Frumoase, avându-l ca profesor pe Leon Bonnat.
În opera sa Capidan a dezvoltat o pasiune pentru efectul nocturn, dar și pentru studiul difuzării luminii. A abordat o gamă largă de tematici, peisajul și interioarele oferindu-i șansa de a folosi influențele din anii de studiu.
Asemeni majorității pictorilor din perioada interbelică, Capidan a fost atras de nou-cuceritele spații de creație – Balcicul și mirajul său oriental. În cazul pictorului, această nouă orientare venea să întregească un tip de peisaj care-i era familiar din copilăria petrecută în Prilep, Macedonia, în care atmosfera orientală, deși a fost impusă, a influențat mai mult decat arhitectura orașelor.

Bibliografie:

LĂPTOIU, Negoiţă, ‘‘Incursiuni în arta plastică transilvăneană’’, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1981
OPREA, Petre, ‘‘Expozanţi la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944’’, Bucureşti, 2004.

http://www.artmark.ro/catalog/index.php/pericle-capidan-cartier-oriental.html

Pericle Capidan: “Odihna”

Coleg de generație cu Ipolit Strâmbu, de care l-a unit aceeași versatilitate în abordarea diverselor genuri, cât și pasiunea pentru redarea luminii, Pericle Capidan a urmat cursurile Școlii de Belle Arte cu Tăttărescu și G. D. Mirea. La München, unde a ajuns cu bursă, a studiat cu Nikolaus Gysis și Karl Maar, deprinzând desenul de la cel dintâi și acordul cromatic de la cel de-al doilea.

A renunțat la compoziţiile academiste deprinse în mediul bavarez, mai târziu, sub influenţa Tinerimii Artistice. După absolvirea Academiei din München (1897) s-a îndreptat către Paris, unde s-a apropiat de Academia Naţională de arte frumoase, avându-l ca profesor pe Leon Bonnat.
Chiar dacă a abordat o gamă largă de stiluri, pe lângă peisaje, reprezentative artistului, Capidan a avut o atracție specială a interioarelor, o pasiune pentru efectul nocturn și pentru studiul luminilor difuze, pentru detaliul decorativ.

Bibliografie:

LĂPTOIU, Negoiţă, Incursiuni în arta plastică transilvăneană, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1981
OPREA, Petre, Expozanţi la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944 Bucureşti, 2004

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/pericle-capidan-odihna.html