Sabin Bălașa

(Nas.17 iunie 1932, Dobriceni, Olt – dec.1 aprilie 2008, București)

A fost un pictor român, autor și regizor de filme de pictură animată, cât și scriitor. Absolvent în 1955 al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. El a ales să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna – Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Biografie:

S-a născut în Oltenia, la Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, și mama sa, învățătoare, își transformaseră casa în muzeu arheologic și etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost școlit la Craiova și apoi la București. A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii[necesită citare], dar și pentru a picta, în special de Florența. Aceeași legătură a simțit-o față de Iași, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Pașilor Pierduți a Universității Al. I. Cuza, și unde s-a simțit permanent acasă, motiv pentru care declara, cu umor, că este “moldovean de origine oltean”[necesită citare]. Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iași și pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălașa.Marii colecționari din România, dar și din Europa și SUA, i-au dorit lucrările, crescând cotația acestora la valori amețitoare pentru artiști cu mai puțin noroc sau talent, puternicii epocii i-au comandat și i-au plătit două lucrări dedicate cuplului Ceaușescu (de altminteri, remarcabile ca valoare artistică; în schimb, Bălașa n-a pictat niciodată tractoare, ciocane și seceri și opera sa nu s-a încadrat în rigorile ideologice ale comunismului). Succesele sale au atras și contestări vehemente, alimentate, cel mai adesea, de faptul că picturile sale se vindeau cu prețuri mult mai mari decât ale clasicilor români și absolut nesperate de contemporani.Totuși, în special în ultimul deceniu, tocmai aceste prețuri au acționat ca un adevărat accelerator de performanță pentru piața de artă românească, ceea ce cu onestitate recunoștea un valoros pictor ieșean[necesită citare] atunci când a început să vândă cu câteva mii de euro o lucrare, față de câteva sute cât primea de obicei, după ce aceeași Sală a Pașilor Pierduți găzduise expoziția Sabin Bălașa organizată de Galeriile de artă Top Business în cadrul căreia cea mai ieftină lucrare costă câteva zeci de mii de euro. Cum expoziția a fost vizitată, în trei săptămâni, de peste 60.000 de oameni[necesită citare], unii sosiți de departe, chiar din străinătate pentru a se întâlni cu opera lui Sabin Bălașa reunită într-un simbolic transfer de semnificație între muralele realizate în anii 70 și lucrări recente ale maestrului care împlinea 70 de ani, se mai poate vorbi și de un al treilea și cel mai important gen de “vânătoare de Sabin Bălașa” – uriașul succes de public.

Autoportret la 20 de ani

Studii:

1955, Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, București, România
1965, cursuri Academia de Limbă și Cultură Italiană Siena
1966, cursuri Academia de Pictură din Perugia

Mormântul lui Sabin Bălaşa de la Cimitirul Eternitatea din Iaşi.

Sabin Bălașa s-a stins din viață în data de 1 aprilie 2008, la Spitalul Sfânta Maria din București în urma unui cancer pulmonar.

A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași în data de 5 aprilie 2008.

Opera:
Filme de pictură animată:

Autor și regizor a 12 filme de pictură animată:

„Picătura” (1966)
„Orașul” (1967)
„Valul” (1968)
„Pasărea Phoenix” (1968)
„Fascinație” (1969)
„Întoarcere în viitor” (1971)
„Galaxia” (1973)
„Odă” (1975)
„Exodul spre lumină” (1979)

Picturi murale:

19 picturi murale (aproximativ 270 m2),Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași

“Aspirație” 380/546 cm
“Omagiu întemeietorilor” 372/471 cm
“Amfiteatru” 452/400 cm
“Generații” 452/379 cm
“Triumful vieții” 420/249 cm
“Dezastrul atomic” 420/249 cm
“Icar” 422/248 cm
“Prometeu” 417/247 cm
“Exodul spre lumină” 416/247 cm“Ștefan cel Mare” 419/250 cm
“Moldova” 430/265 cm
“Luceafărul” – triptic (429/267 cm, 430/267 cm, 431/269 cm)
“Legenda Meșterului Manole” 432/268 cm
“Nunta Cosmică” 431/268 cm
“Legenda Dochiei” 429/268 cm
“Străbunii” 433/268 cm
“Galaxia Iubirii” 1080/466 cm

Două picturi murale, Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați:

“Războinicii” – (inițial aflată la Muzeul Militar Central, București, pusă la dispoziția artistului la demolarea muzeului, lucrarea a fost mutată și apoi restaurată pe noul amplasament de către artist)
“Hora”

“Nunta Cosmică (Miorița)” la Hotel București

Două picturi murale la Academia de Studii Economice, București

“Geneza”

“Feerie”

Două picturi murale la Agricola Internațional, Bacău

Alte picturi murale în reședințe particulare.

Expoziții personale:

1978, Roma
1980, Roma
1982, Stockholm
1982, București, Muzeul național de Artă,
1985, Kerkera (Grecia)
1988, Moscova, Tbilisi și alte capitale ale statelor fostei URSS
1992, București
1994, Israel
2000, București, World Trade Center
2002, Iași, Univ. Al. I. Cuza
2005, București.

Opera scrisă:
Romane

“Deșertul Albastru”, roman, 1996
“Exodul spre Lumină”, roman, 2002
“Democrație în Oglinzi”, roman, 2006

Articole și eseuri în presa scrisă:

Autor al unui număr larg de articole și eseuri în presa scrisă între anii 1956-2007, printre care:

Picasso, marginalii la o expoziție, Steagul roșu, 19 noiembrie 1968
Ideea filmelor mele, Tribuna, 5 martie 1970
Tradiție și inovație în filmul de animație, România Liberă, 29 august 1970
Urâtul în peisajul orașului, România literară, noiembrie 1970
Izvorul, Albina, G. V. 1971
Memoria faptelor eroice, Contemporanul, 20 august 1971
Ceea ce uimește, România literară, 11 noiembrie 1971
Arta – un mod de a trăi, Viața studențească, 25 octombrie 1972
Spațiul iubirii – umanismul, Scînteia tineretului, 3 ianuarie 1972
Sabin Bălașa și Radu Negru Dialog despre pictura monumentală, 29 septembrie 1972A fi onest, a fi liber, a fi artist, Contemporanul, 3 noiembrie 1972
Arta, un mod de a trăi. Fidias și omul posibil, Viața studențească, 16 mai 1973
Nemurirea lui Picasso, Flacăra, 21 aprilie 1973
Dacă ar fi să recomand, Contemporanul, 18 ianuarie 1974
Drăgășanii mei, România pitorească, nr. 3, 1974
Arta, un mod de a trăi, Viața studențească, 24 ian. 1974
Arta și-a ales ca simbol femeia, Femeia, Almanah 1974
Aportul concret al artistului la înnobilarea vieții din cetate, Informația Bucureștiului, 9 noiembrie 1974
Semnul maturității, România libera, 30 iunie 1975
Viața, un poem pictat, Contemporanul, 31 dec. 1976Munca artistului, Contemporanul, 2 iulie 1976
Corneliu Baba și culorile permanenței, Albina, ian. 1977
Conștiința nemuririi, Contemporanul, 18 martie 1977
Retrospectivă Vasile Blendea, Contemporanul, 12 august 1977
Îndatoriri comune, România literară, 18 august 1977
Ritmul fără popas, Luceafărul, 10 decembrie 1977
Iubesc creația și detest distrugerea, Săptămâna, 1 dec. 1978
Artă de for public, Scînteia tineretului, 20 iulie 1978
Prestigiul artei, Tribuna, 23 martie 1978
Leacuri la inimă nu-s, Scînteia tineretului, 28 noiembrie 1982
Armele, războiul, incompatibile cu arta și cultura, România libera, 29 iunie 1982Răspunderea omului de artă, Flacăra, 18 iunie 1982
Despre mine… Eu și eternitatea, Diplomat club nr. 7-8 1998
Viitorul este o consecință, Cronica Română, 3 martie 1999
Banii pentru viață, sau viața pentru bani?, Cronica română, 10 martie 1999
Alt chip de drac, Cronica Română, 24 martie 1999
Bătrânețe fără tinerețe, Cronica română, 29 martie 1999
Generații de sacrificiu în secolul patimilor, Cronica română, 5 aprilie 1999
Raiul visat, Cronica română, 15 apr. 1999
Planeta fără locuri de muncă, Cronica română, 22 aprilie 1999
Politica este o curvă?, Cronica română, 29 aprilie 1999
Iluzii și speranțe, Cronica română, 7 mai 1999
Criza de suflet, Cronica română, 13 mai 1999
Opțiunea, sau cum îți așterni, așa dormi!, Cronica română, 21 mai 1999
Dresajul uman, Cronica română, 28 mai 1999
Prostia este o capacitate negativă, Cronica română, 3 iunie 1999
Magia și arta, Cronica română, 11 iunie 1999
Făcutul de râs, Cronica română, 24 iunie 1999
Invidia la români, Cronica română, 1 iulie 1999
Între interese și nevoi, Cronica română, 9 iulie 1999
La mâna a doua, Cronica română, 15 iulie 1999
Conducător la români, Cronica română, 22 iulie 1999
Mimetismul, Cronica română, 29 iulie 1999
Dorul de comunism, Cronica română, 5 august 1999
Omul ambalaj, Cronica română, 12 august 1999
Lipsa de armonie, Cronica română, 19 august 1999
Votul uninominal, domnilor!, Cronica română, 26 august 1999
Visul unei renașteri, Cronica română, 2 septembrie 1999
Despre neputință, Cronica română, 9 septembrie 1999
Restitutio în integrum, Cronica română, 16 septembrie 1999
Cine ce zice, cine ce face, Cronica română, 23 septembrie 1999
Evoluția planetei între spaime și idealuri, Cronica română, 30 septembrie 1999

Citate:

Ceea ce stiți dv. nu este un portret al lui Ceaușescu, este un Sabin Bălașa.

Premii și distincții:

Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Sabin_B%C4%83la%C8%99a

Sabin Bălaşa “Naiade”
Critica Artistica

Referitor la creația sa, Sabin Bălașa declara : “În ea am aflat poarta deschisă. În acele spații deschise totodată și în ființa mea interioară, apar mereu cu înfățișarea lor stranie-ca o amenințare de veacuri, ca o prevestire de viitor- personaje obsesive, țărmuri necunoscute, minerale, (…) care vin, mă domină, își cer dreptul la viață, un drept al lor, cu înțelesul dar mai ales cu dragostea lor care copleșește fără drept de confruntare cu altceva…”
Pictura lui Sabin Bălașa ne transpune într-o lume fantastică plină de metafore. Cu o notă de romantism, creația sa încearcă “să unească trecutul cu viitorul”, abordând teme inspirate din legende și istoria românilor “. Arta sa este străbătută de miturile vieții și morții, ale copilăriei și tinereții, de temerile și spaimele dezastrului și de speranța renașterii, de forța creației umane și a puterii misterioase a universului”. În centrul creației se situează poezia și fabulosul, nu doar prin tematica abordată de artist, dar și prin maniera de a picta.
Albastrul, culoare ce a dominat întreaga creație a lui Bălașa, a avut o semnificație puternică pentru artist: “Ne reprezintă pe noi, oamenii care am ajuns să zburăm în spațiul cosmic…Albastrul meu e din Miorița și din Eminescu, adică din matricea noastră spirituală”. Albastrul ultramarin așezat uniform și omogen pe pânzele sale, ne trimite cu gândul la o lume fără sfârșit, dintr-o altă atmosferă. Lumea fantastică propusă de el este “populată cu ființe de o stranie și rece frumusețe lilială”, în special personaje feminine de o frumusețe inaccesibilă.
În “Naiade” pictorul face trimitere la motivul genezei prin reprezentarea celor trei personaje. Sugerat prin coloritul carnației, având un aer diafan, cele două tinere femei sunt întruchiparea unor nimfe frumoase și grațioase, în timp ce personajul masculin reprezintă omul. Albastrul ultramarin al apei semnifică eternitatea, în care realitatea se împletește cu fanstasticul.

Bibliografie:

DEAC, Mircea, “Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, București, 1984

Sursa: http://www.artmark.ro/catalog/index.php/sabin-balasa-naiade.html

Cititi si:

Sabin Balasa-Tonuri de albastru