Agricola Lidia
1914-1994

Despre Scoala de Pictura Baimareana – cu nepoata Lidiei Agricola – Olga Weith: “Nu putea trai fara natura… O iubea!”

Reporter: Cum era Lidia Agricola in perioada copilariei dumneavoastra?

Olga Weith: “Lidia Agricola a fost casatorita prima data cu Katz Marton. Avea din acea casatorie un fiu. Marton a fost deportat odata cu lagarul de la Baia Mare si acolo a si murit. Lidia s-a casatorit a doua oara cu Weith Lazlo. Era fratele mamei mele. De fapt, sigurul ei frate. Au ramas impreuna pana la moarte. Iubeau extrem de mult natura! Asta nu o sa uit niciodata. Imi amintesc cum se trezeau dimineata, isi beau cafeaua impreuna, luau micul dejun si mergeau la scoala. La inceput. Erau profesori. Mai apoi nu au mai predat si aveau mult mai mult timp liber. Isi luau panzele, sevaletul si pensulele si mergeau in natura si pictau. Pe mine nu ma prea duceau cu ei. Eram mica…
Rep: Care era atmosfera din preajma cuplului Lidia Agricola Katz Marton?
Olga Weith: “Casa lor, imi aduc aminte, era mai mereu plina! Ingineri, avocati, elevi ce voiau sa studieze cu ei… In vremurile acelea nu se traia foarte greu. Pot sa spun ca ei traiau bine. Dar munceau. Iar prin munca lor ii faceau pe toti fericiti. Nu vindeau foarte multe tablouri. Mai vindeau… Doar au facut o casa in vremea aceea. Familia avea servitori. Au avut intodeauna. Servitorii lor ii iubeau! Imi amintesc chiar prima servitoare… ce avea o fetita… locuia intr-o camera in podul casei lor. Apoi mi-l amintesc pe pictorul Stelek Norbert, pe vremea cand avea o perioada, cum n-ar trebui sa fie nimeni dintre noi… Venea la casa Lidiei si primea o masa calda oricand avea nevoie. Iar el, ii mai facea cadou un tablou… Stelek era unic. Voia sa lase, celor ce ii privesc tablourile, senzatia de trecere a timpului. Iubea copacii. Apoi, imi amintesc de Torma-Néni. Pe Torma Janos nu l-am prins. A murit cand locuiam eu la matusa mea. Ea iubea pictura. O vedeam uneori iesind in curte singura, cu sevaletul si pensulele si picta…”
Mie imi placea foarte mult… ciorba de fasole facuta de matusa mea. Ii placea sa gateasca. Desi avea servitoare si era o femeie extrem de ocupata, isi facea mereu timp pentru gatit. El nu era un om pretentios la masa. Imi amintesc cum ne povestea de mama ei. Zicea ca a luat-o pe cand avea 5 ani, i-a pus sucitoarea in mana si i-a spus ca trebuie sa invete sa gateasca”.
Rep: Erati apropiata de matusa dumneavoastra, Lidia Agricola?
Olga Weith: “Eram foarte apropiata de ei. Katz Marton a fost ca un tata pentru mine. Va dati seama ca eram apropiati… stateam cu lunile in casa lor. Imi amintesc cum ma scoteau cu sania la plimbare. Ea ma infofolea cu hainute groase, iar el ma ducea cu sania prin parculetul de pe Victoriei, unde e Colonia Pictorilor. Era minunat acolo. Copacii multi, inghetati, aleile, zapada… Imi placea foarte mult iarna, la ei acasa. Lidia asculta, mai ales iarna, cand era frig si nu se prea iesea afara, muzica de buna calitate, in special clasica: Mozart, Beethoven etc. Asa se relaxa ea… :tiu ca imi spunea ca adora florile. In ultima perioada de activitate picta foarte multe flori. ~n special crizanteme, gladiole si liliac. Nu putea sa traiasca fara natura”.
Rep: Ce va mai amintiti din atmosfera Baii Mari din acea perioada?
Olga Weith: “Pictorii isi faceau multe cadouri. Imi amintesc cum intr-o zi Sandor Ziffer i-a facut un cadou matusii mele, un tablou fantastic pictat de el. Am gasit in albumul ei, cu poze vechi, chiar acel moment imortalizat. Pe atunci locuiam pe strada Petofi, in casa Wagner. Baia Mare era pe atunci un oras extraordinar de primitor. Oamenii erau altfel… Nu stiu… mai buni, parca. Tatal meu era sef la Otelul. Mie imi placea foarte mult sa privesc bibelourile. Eram foarte mica si erau ca un magnet pentru mine. Le priveam ore-n sir…”.

Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/mm/cultura/despre-scoala-de-pictura-baimareana-cu-nepoata-lidiei-agricola-olga-weith-nu-putea-trai-fara-natura-o-iubea