Incep prin a-mi permite o vanitate: aceea de a presupune ca acest blog si portalul Artindex au cititori fideli, abonati de facto, care deschid navigatorul de internet la adresa noastra cel putin odata pe zi. Acestora – imaginati sau nu – le cer iertare pentru resursele limitate de harnicie de care dau dovada. Am material brut pentru inca cel putin 50 de articole in aceasta clipa si aproape zilnic gasesc inca ceva despre care as vrea sa scriu. Mi-ar placea sa-mi pot asterne mintea instantaneu in aceste pagini dar – si poate e mai bine asa – este imposibil. Articolele se nasc oarecum caznit, dupa o perioada variabila de gestatie si cu un consum mai mare sau mai mic. Ne asteapta imagini si povestiri din New York, Bucuresti, Bacau, Bruxelles, Brasov, Bruges, Paris si toate vor picura cu debit variabil aici, in spatiul virtual al cronicii de arta, asa cum o vad eu.

Acestea fiind zise, va mai expun o surpriza de la Muzeul de Arta Brooklyn: Samuel Morse, cel de care am auzit macar fiecare, datorita alfabetului inventat de el si care a facut posibila comunicarea eficienta prin telegraf si apoi radio, a fost si un foarte apreciat pictor al Americii primei jumatati a secolului 19. Nu mi-ar fi dat prin cap sa asociez numele sau cu cele doua domenii daca muzeul nu ar fi explicat ascest lucru prin materialul insotitor, o metoda pe care am laudat-o in repetate randuri.

Adevarata opera pe care Morse a lasat-o omenirii este insa tabloul de mai jos, patentat in 1838. Probabil ca o proportie imensa din progresul omenirii in secolul al 19lea ii este datorat. Astazi ni se pare poate desuet, dar sunt sigur ca armatele din intreaga lume folosesc transmisiunile in cod Morse si acum, ca si o multime de alte domenii “civile”.