ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România se opune comasării celor trei muzee clujene CLUJ-NAPOCA

(MEDIAFAX) – ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România (RNMR) se opune comasării celor trei muzee clujene aflate în subordinea Consiliul JudeÅ£ean Cluj, transmite corespondentul MEDIAFAX. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România, instituÅ£ia a fost solicitată de către membrii săi, precum şi de reprezentanÅ£ii a 51 de muzee şi a alte peste o sută de entităţi muzeale, case memoriale şi muzee satelit subordonate, din care face parte şi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, să îşi exprime punctul de vedere în legătură cu propunerea Consiliului JudeÅ£ean Cluj de comasare a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Muzeului Memorial “Octavian Goga” din Ciucea într-o singură instituÅ£ie, sub numele de Complexul Muzeal JudeÅ£ean Cluj. ReprezentanÅ£ii RNMR spun că această comasare nu va duce nici la creşterea calităţii şi eficienÅ£ei, nici la îndeplinirea la nivel superior a misiunii muzeelor. “Veniturile sunt generate exclusiv din interacÅ£iunea cu publicul şi cu beneficiarii şi nu din economisirea unor bani sau din restructurări fără temei”, se arată în comunicat. Conform sursei citate, cele mai eficiente forme de asigurare a profitabilităţii nu se pot construi pe secÅ£ii sau departamente, ci pe instituÅ£ii independente. “Ideea de complex muzeal este o abstracÅ£iune, iar campaniile de marketare sau de branding se orientează în funcÅ£ie de un element de forţă, în cazul nostru pe un muzeu, şi nu pe un ansamblu de muzee (mai multe centre de interes crează confuzie); în plus, Muzeul de Artă şi cel de Etnografie au o tradiÅ£ie câştigată ce poate fi exploatată inteligent printr-o strategie de marketing, în timp ce comasarea lor ar duce la pierderea identităţii şi a potenÅ£ialului lor”, se mai arată în comunicat. ReprezentanÅ£ii RNMR mai spun că ar fi necesară înfiinÅ£area secÅ£iilor de marketing în aceste muzee. De asemenea, muzeele care funcÅ£ionează pe structuri clasice şi nu sunt parte ale unui complex muzeal sunt mult mai eficiente economic şi mai valoroase cultural deoarece, dincolo de colecÅ£ie, au o misiune, o cultură şi o strategie uşor de aplicat şi de coordonat. “În cazul unui complex muzeal este aproape imposibil de identificat o misiune, o cultură şi o strategie coerente care să se adreseze unor domenii de activitate diferite, iar acest lucru are un efect dezastruos asupra dezvoltării unei organizaÅ£ii”, se mai arată în comunicat. ReprezentanÅ£ii RNMR susÅ£in că politicile de achiziÅ£ii publice obligatorii pentru îmbunătăţirea colecÅ£iei unui muzeu sunt extrem de greu de pus în practică în cazul unui complex muzeal, fără a evita conflictele interne declanşate de frustrările ce pot apărea între muzeele devenite secÅ£ii şi care se pot simÅ£i discriminate în funcÅ£ie de context şi de priorităţile de achiziÅ£ii trasate. Potrivit sursei citate, comasarea va genera structuri ineficiente şi noi cheltuieli. “Orice muzeu, în funcÅ£ie de domeniul de activitate, solicită un anumit tip de investiÅ£ii şi/sau de achiziÅ£ii, iar ideea de complex muzeal nu modifică în nici un fel acest lucru – nu poate fi vorba de economie în această situaÅ£ie prin apelul la o structură de tip complex muzeal. O structură muzeală de tip complex va solicita un management mult mai sofisticat şi greu de aplicat, pentru care există extrem de puÅ£ine resurse umane pregătite în domeniul cultural în întreaga Å£ară şi cu atât mai dificil de identitificat în situaÅ£ia în care concursul pentru ocuparea funcÅ£iei de manager într-o instituÅ£ie muzeală ar fi coordonat politic cum, din păcate, se întâmplă în general”, a precizat sursa citată. Potrivit reprezentanÅ£ilor RNMR, ideea de complex muzeal a fost abandonată în ţările europene pe motivul lipsei de productivitate culturală şi de fezabilitate economică. Totodată, RNMR cere înfiinÅ£area unei comisii mixte din care să facă parte reprezentanÅ£i ai Consiliului JudeÅ£ean Cluj, ai ReÅ£elei NaÅ£ionale a Muzeelor din România, ai Consiliul InternaÅ£ional al Muzeelor (ICOM), ai societăţii civile, obligatoriu un expert în economie, care să studieze în profunzime situaÅ£ia muzeelor vizate şi care să realizeze la final un raport cu privire la oportunitatea aplicării acestei propuneri de comasare a celor trei entităţi muzeale şi soluÅ£ii de eficientizare economică şi culturală a acestora, în cazul demonstrării lipsei de justificare a unei astfel de propuneri.

Pe langa stirea Mediafax, reiau de pe site-ul Consiliului Judetean Cluj si un semet text de prezentare al Muzeului de Arta:

Scurt istoric

ÎnfiinÅ£at ca instituÅ£ie în anul 1951, muzeul funcÅ£ionează din anul 1956 în Palatul Bánffy, o clădire barocă construită în perioada 1774-1785 ca reşedinţă a guvernatorului Transilvaniei pe baza planurilor arhitectului J.E. Blaumann. Este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraÅ£ia arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. ProporÅ£iile monumentale şi suprafeÅ£ele faÅ£adelor cu rezalitul corpului central având la etaj balconul cu traseu semicircular, statuile divinităţilor antice (Marte, Pallas Athena, Diana, Apollo, Perseu, Hercule), stilul elegant al tâmplăriilor şi al elementelor decorative interioare dau un aspect specific palatului care se înscrie în curentele artistice europene ale epocii. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naÅ£ional al României. Edificiul se află în proprietatea publică a judeÅ£ului Cluj (cu entitatea administrativă Consiliul JudeÅ£ean Cluj), fiind încredinÅ£at din 1956 spre administrare perpetuă Muzeului de Artă Cluj-Napoca. Restaurările succesive, realizate începând din 1962 şi încheiate practic în anul 1974, au respectat structura şi elementele decorative originale, adaptând în acelaşi timp clădirea la funcÅ£ia de muzeu. În prezent este finalizat Proiectul de restaurare generală – cu refuncÅ£ionalizarea edificiului.

Prezentare

Muzeul de Artă Cluj-Napoca este unul din cele mai importante muzee din România cu o colecÅ£ie de peste 13.000 de piese de pictură, sculptură, arte grafice, decorative şi fond documentar. Misiunea muzeului a fost concepută pentru acoperirea nevoilor culturale ale publicului larg iar colecÅ£iile sale, prezentate sau conservate, sînt la dispoziÅ£ia cercetărilor ştiinÅ£ifice realizate de studenÅ£i, doctoranzi sau cercetători. Muzeul este deschis publicului zilnic (excepÅ£ie luni şi marÅ£i) timp de minimum şapte ore. Galeria NaÅ£ională de Artă este expoziÅ£ia permanentă a muzeului unde sînt expuse cronologic opere de artă reprezentative pentru istoria artei româneşti. Alături de operele artiştilor români sunt expuse opere semnate de artişti de naÅ£ionalitate maghiară, germană, evreiască etc. care au activat în România.