Corneliu Ostahie

In perioada 13-18 iunie 2010, cinci pictori romani  s-au aflat la Istanbul intr-o vizita de documentare organizata de Institutul Cultural Roman “Dimitrie Cantemir”  in contextul numeroaselor si extrem de variatelor manifestari menite sa marcheze si sa onoreze, totodata,  statutul de capitala culturala europeana pe care metropola de pe malurile Bosforului il are in acest an.

Dupa intoarcerea in tara, cei cinci s-au retras in atelierele lor, unde si-au materializat impresiile adunate pe parcursul vizitei. Rezultatele sunt, dupa cum se poate vedea pe simezele expozitiei de fata, de-a dreptul remarcabile: cateva zeci de lucrari ce poarta amprenta indubitabila a mediului geografic, istoric si cultural din care autorii lor s-au inspirat, un ansamblu de viziuni cromatice diverse, pregnante si pline de subtilitate, toate acestea invaluite intr-o atmosfera evocatoare  in interiorul careia fantezia privitorului poate sa se miste cu maxima libertate, ajutata fiind de multitudinea de  sugestii ce emana din simbolistica rafinata a unor panze sau din limpezimea structurala a altora.

Dar, inainte a continua scurtele mele consideratii pe marginea evenimentului la care participam, va rog sa-mi permiteti sa vi-i prezint pe autorii acestor lucrari de arta cu totul deosebite.

In ordine alfabetica, ei sunt: Sorin Adam, Vadim Cretu, Mircea Doinaru, Minu Movila si Mihai Potcoava.

Toti cinci sunt artisti bine cunoscuti in Romania, apreciati deopotriva de criticii de arta, de colectionari si de publicul larg. Ceea ce ii diferentiaza consta in amprenta stilistica a fiecaruia, in modul de abordare si de solutionare estetica a problemelor specifice cu care ei se confrunta in tratarea unei tematici care, dupa cum se poate observa, ramane constant pe teritoriul reprezentarii figurative.

Din acest punct de vedere, Sorin Adam – care se afla la cea de-a doua sa expozitie deschisa la Istanbul – este un pictor cu o paleta extrem de vie, indrazneata si cu mare persistenta pe retina privitorului, un senzualist si un fovist nunatat care stie sa valorifice, intr-o formula cat se poate de personala, sugestiile si influentele perfect asimilate ale postimpresionismului european, dar si ale picturii clasice romanesti.

Vadim Cretu este, la randul sau, un portretist redutabil, dar si autor al unor spelndide naturi statice si peisaje care se remarca prin armonie cromatica si prin utilizarea savanta a tehnicii clar-obscurului. Nu in ultimul rand, el s-a facut cunoscut prin numeroasele replici dupa pictori celebri din lumea intreaga, pe care le-a realizat cu deosebire in Franta.

Mircea Doinaru este, inainte de toate, un excelent desenator, a carui pictura porneste intotdeauna de la reprezentarea cu mare acuaratete a structurilor realitatii care urmeaza sa devina subiecte  ale panzelor sale. Intr-o maniera postmoderna, el valorifica in creatiile sale elemente de estetica a Renasterii italiene, a barocului si rococo-ului, simtindu-se atras in aceeasi masura de asa-zisa pictura culta, care  ilustraza de regula teme livresti.

Minu Movila este un figurativ declarat, un artist care pune mare pret pe ceea ce realitatea ii ofera ca sursa de inspiratie. De sorginte postimpresionista, cu accente tasiste si foviste, pictura sa se remarca prin acuratete si armonie, dar si printr-un lirism cu accente elegiace.

In sfarsit, Mihai Potcoava exceleaza prin spontaneitate si prin cultul rafinamentului cromatic si compozitional. El lucreaza direct in culoare, fara a desena in prealabil, pornind de la o imagine sau de la o impresie care ii retine la un moment dat atentia. Pe de alta parte, este un artist care se ia la intrecere cu el insusi, creandu-si singur probleme tehnice si estetice dintre cele mai dificile, pe care le rezolva insa intotdeauna cu profesionalism si ingeniozitate.

Revenind la prezentarea de ansamblu  a evenimentului acestei seri, este de observat modul in care toti cei cinci pictori au creat imagini memorabile despre locuri, monumente si oameni din Istanbul, inoculand si conservand insa in ele expresia individualitatilor  stilistice proprii, asa cum s-au constituit si au evoluat ele in matricea spiritualitatii si artei romanesti, fapt ce confera lucrarilor o dimensiune in plus, anume pe cea de “depozitie” a unor sensiblitati-martor care vin sa confirme, dintr-o alta perspectiva, ceea ce stie toata lumea: marele oras de pe Bosfor, aflat la confluenta civilizatiei europene cu cea orientala, este, asemenea Venetiei sau Parisului, un furnizor de privelisti fascinante “gata facute, numai bune de pus in rama”, un adevarat paradis pentru pictori si o sursa indirecta de intense satisfactii estetice  pentru cei care merg in muzeele sau galeriile de arta de pretutindeni cu scopul de a  admira operele acestora  realizate ori doar inspirate de aici.

Doamnelor si domnilor,

Convins fiind ca expresivitatea cu totul remarcabila a lucrarilor pe care Sorin Adam, Vadim Cretu, Mircea Doinaru, Minu Movila si Mihai Potcoava le expun incepand de astazi pe simezele acestei galerii nu are nevoie de prea multe cuvinte pentru a va capta atentia si pentru a va oferi satisfactii estetice pe masura asteptarilor dumneavoastra, inchei aici scurta mea prezentare, multumidu-va pentru timpul acordat si invitandu-va sa vizitati expozitia.