Am petrecut dupa amiaza si seara zilei de sambata amestecandu-ma in multimea de bucuresteni care au dat buzna in perimetrul orasului vechi pentru a casca gura si ochii la ce au de oferit organizatorii Zilelor Bucurestiului. Pe scurt, m-am intors acasa mai obosit ca dupa o zi de munca. Poate pentru ca am si muncit, pentru ca de la o vreme nu mai am astampar si nu mai plec de acasa fara un aparat de fotografiat. Iar mai nou, cu doua.

Oamenii mi s-au parut mai calmi si mai civilizati decat ma asteptam, sa mi se ierte prejudecata. Strazile ofereau un spectacol contrariant, cu un contrast simpatic numai pana la un punct, intre caldaramul desfundat si gauri de canal barbar semnalizate, cladiri intr-o deplorabila paragina si terase cochete demne de orice capitala europeana si oameni tineri si frumosi, asa mi s-au parut mie, care, chiar daca nu purtau altceva decat blugi si tricou sau o bluza, pareau gatiti de sarbatoare.

Am coborat si in catacombele de la Curtea Veche, la insistentele pictorului Marin Raducu, care m-a avertizat sa nu care cumva sa pierd expozitia colectiva cu tematica medievala. Acum nu stiu cat de medievale par lucrarile dar va prezint o selectie aleatorie. Nu am putut nota numele tuturor artistilor si imi cer scuze pentru asta, dar am facut ce am putut in inghesuiala teribila de acolo, in aerul umed si ambientul foarte prost iluminat.

*** Imi place aceasta Cina cea de taina semnata Ion (Jan) Albu ***

*** Am remarcat si aceasta tapiterie intitulata “Balcic” si semnata Vasile Dobre ***

Ne-am asezat la o bere langa teatrul de comedie, si am comentat cu Dinu Radulescu neinspiratul amplasament pentru lucrarea emblematica a lui Ion Mandrescu. Copiii in special dar si gramada de turisti straini care a trecut pe acolo (un alt motiv de mirare) s-au oprit pentru a se fotografia si filma langa roata lui Mandrescu.