Am pus acest titlu pentru ca un artist plastic care stie sa faca bani in eterogena piata din Romania si pe “praful” acesta al crizei economice merita un semn de exclamare. Iar constatarea am facut-o vizitand expozitia curenta a pictorului din sala Cercului Militar National. Multe dintre tablourile expuse – serigrafii, pasteluri si mai ales uleiuri pe panza – aveau la numai cateva zile de la vernisare semnul “R” in dreptul lor. Pictorul a admis ca a stiut sa apeleze la portofoliul sau de fosti clienti, de prieteni si cunostinte. O misiune pe jumatate indeplinita pentru ca s-a adresat celor falimiarizati cu tusa sa.

Iar cand vezi un peisaj semnat Vescu pentru prima oara – asa cum mi s-a intamplat mie astazi – sesizezi rapid de lumina si culorile inspirat alese.

Dar, dupa cum spuneam, acesta este numai jumatate din “misiunea imposibila” de a face pe cineva sa scoata bancnotele din portofel pentru a cumpara un tablou. Am vazut pana acum stive de panze prin atelierele artistilor care nu si-au gasit inca admiratorul/colectionarul care sa le ofere un “perete”. Si lovitura de maestru a lui Teodor Vescu este pretul. Sub cota altor pictori contemporani. Nu imi dau seama daca este modestie sau realism dar scopul primordial al artistului Vescu nu este sa se lupte cu grila de valori a timpului ci sa vanda ACUM. Este un pictor care nu accepta romantismul zdrentaros ci prefera sa fie principalul beneficiar al muncii sale. Lucrarile expuse acum la CMN baleieaza intre 500 si 2200 de lei. Cele mai multe dintre cele rezervate deja erau pretuite pe la 1200 de lei. E o suma care – prin comparatie – il poate tenta pe cumparatorul sensibilizat de valoarea decorativa a panzelor sale.

Artistul insusi admite ca preturile sale abordabile sunt secretul succesului de piata. In plus, il banuiesc pe Teodor Vescu a fi un pictor harnic si prolific. Cand faci cateva tablouri pe saptamana iti vine mai usor sa te desparti de ele. Spun asta pentru ca am gasit pictori atasati excesiv de propriile creatii. Nu suportau sa-si vada portofoliul diminuat, in conditiile in care nici nu umpleau rapid eventualul gol lasat de o lucrare vanduta.

Vescu si-a inghesuit atelierul intr-o camera din propria locuinta. Mi-a povestit cu amaraciune cum a pierdut in ultimii ani 2 ateliere pentru ca imobilele respective au fost revendicate si castigate de proprietarii de drept. O tragedie partiala pentru un grafician sau pictor dar un adevarat dezastru pentru un sculptor care are nevoie de mult mai mult spatiu pentru a crea.

L-as cataloga pe Vescu drept un foarte bun peisagist. Panzele sale capteaza mirific lumina si creaza o atmosfera aproape hipnotica. In plus stie sa aleaga excelent ramele pentru tablourile sale mai putin valoroase stilistic. Un alt truc negustoresc pe care nu il vezi prea des la artistii insisi.

L-am gasit pe pictor angajat intr-un dans de seductie cu amici si potentiali clienti. Spune ca – pe durata unei expozitii – nu-si paraseste niciodata tablourile si isi face reclama cu voluptate si talent. Exhiba disponibilitate si se arata flexibil in a accepta comenzi pentru clienti care s-ar iduiosa sa-si imortalizeze propria casa sau gradina pe o panza pictata de profesionist. O atitudine care poate gadila orgolii si un alt element care ajuta succesului in vanzari. Pictorul tine pasul si cu tehnologia si are un foarte bun site de internet: www.teodorvescu.uv.ro Sunt tentat sa constat ca artistul depune cel putin la fel de mult efort in a-si promova si vinde lucrarile pe cat pune in realizarea lor.

Stilistic nu ma pricep sa-l plasez dar observ ca a gasit calea catre compozitii usor de placut si decorative in orice ambient.

Temele sale sunt consistent inspirate din calatoriile pe care le face. O vizita in Kenia la invitatia ambasadei noastre de acolo s-a materilaizat intr-o serie de tablouri pictate recent. O calatorie la Barcelona se transforma imediat in peisaje foarte reusite. Artistul ataca si naturi moarte si peisaj citadin si admite ca are o tema recurenta: arlechini si muzicanti. In expozitia curenta nu l-as remarca pentru maiestria portretistica sau in redarea scenelor dinamice, dar ii recunosc – ma repet intentionat – valoarea peisagistica in linii clasice, fara ambitii revolutionare. Vescu merge cu succes pe carari batute.

Iata si cateva repere biografice si de cariera:

– se naste la 5 iulie 1958 in Curtea De Arges

– in 1982 absolva Academia de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”

– din 1990 este membru titular al UAP

– din 1984 incepe o prolifica serie de expozitii in tara si strainatate

Recomand expozitia de la Cercul Militar National care se incheie pe 4 iunie. O evadare din zgomotosul si prafosul centru bucurestean.